Câteva zeci de proiecte sociale de dezvoltare a satului Bulboaca și de susținere a localnicilor, studenților, refugiaților din calea războiului și oamenilor de cultură, au fost implementate de Fundația „Constantin Mimi”, în primii ani de activitate. La fel ca și Castel Mimi”, Fundația împlinește în această săptămână șase ani de la lansare.

Cristina Frolov, Președintele Fundației „Constantin Mimi” spune că „de facto, istoria Fundației a început mult înaintea noastră. Încă la sfârșitul sec 19, Constantin Mimi, omul care creat cele mai vestite podgorii din Basarabia, a început să investească în proiecte de susținere a culturii și de dezvoltare a localității Bulboaca. Puțini cunosc ca Mimi a fost unul dintre primii întreprinzători care a creat afaceri sociale cu scopul de a susține familiile din preajmă”.

Din această cauză, concomitent cu lansarea „Castelului Mimi”, care a devenit din start o importantă piesă de patrimoniu și una dintre cele mai vizitate atracții turistice din Republica Moldova, Fundația „Constantin Mimi” a aprobat trei direcții strategice de activitate: implementarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii și înverzirii spațiului public, oferirea burselor de dezvoltare pentru studenții capabili din familii vulnerabile, desfășurarea evenimentelor culturale și muzeistice de promovare a patrimoniului cultural european tangibil și intangibil.

În ultimii ani fiind organizate peste 100 de evenimente, inclusive cu participarea maestrului Eugen Doga și sopranei Valentina Nafornița.

„Un adevărat examen pentru Fundație a fost criza refugiaților din calea războiului. Am demonstrat maturitatea prin implicare, pentru că omenia nu are frontieră sau naționalitate. În mai puțin de 24 de ore de la începutul războiului ne-am mobilizat toate forțele și ne-am implicat în susținerea refugiaților, la punctul de frontieră Palanca și la „Castel Mimi”, a accentuat Cristina Frolov.

Pentru trei luni de criză, Fundația a devenit un adevărat „epicentru” al bunătății prietenilor și partenerilor noștri din Republica Moldova, Marea Britanie, România, Olanda și Danemarca am reușit să ajutăm câteva mii de refugiați din Ucraina, oferindu-le produse alimentare și de primă necesitate.

Un pas strategic pentru Fundație a fost aprobarea în acest an a unei strategii de dezvoltare regională pentru zona în care activează „Castel Mimi”. Cristina Frolov menționează că „suntem pe ultima sută de metri în elaborarea unei strategii de dezvoltare a turismului în localitățile Bulboaca și Speia, principalul scop fiind atragerea unor turiști în această zonă și stimularea lansării unor noi afaceri în turism și, respectiv, o șansă în plus pentru supraviețuirea satelor Moldovei”.

Strategia de Dezvoltare a Turismului în localitățile Bulboaca și Speia, presupune redescoperirea principalelor atracții turistice din această zonă, crearea unei serii de trasee turistice, amenajarea și promovarea acestora. În următorii ani, Fundația „Constantin Mimi”, nu numai va contura oferta turistică, dar va poziționa și promova această zonă în calitate de regiune cu potențial investițional major.

#atractii turistice #castel mimi #oameni de cultura

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.