Femeile din Republica Moldova vor avea acces la și mai multe oportunități de dezvoltare digitală și profesională, grație unui nou parteneriat dintre Fundația Orange Moldova și UN Women Moldova. Acordul oficial a fost semnat la Orange Digital Center și marchează o colaborare dedicată susținerii femeilor în tranziția către economia digitală.

Memorandumul a fost semnat de Ludmila Nistorică, Președinta Fundației Orange Moldova, și Dominika Stojanoska, Reprezentanta UN Women în Moldova. La eveniment au participat și Caroline Guillaumin, Executive Vice President of Communication Orange, parteneri și beneficiare ale inițiativei.

La nivel global, Fundația Orange promovează incluziunea socială prin educație și tehnologie, având ca obiectiv sprijinirea a 6 milioane de persoane până în 2030. În Moldova, această misiune prinde viață într-un mod remarcabil. Unul din cinci locuitori ai țării a beneficiat direct de sprijinul Fundației Orange Moldova, ceea ce demonstrează impactul profund și constant al proiectelor de educație digitală, dezvoltare comunitară și incluziune socială.

Ludmila Nistorică, Președinta Fundației Orange Moldova:

„Fiecare proiect al Fundației Orange Moldova pornește de la o convingere simplă: atunci când investești în oameni, investești în viitor. În 16 ani de activitate, am susținut peste 150 de inițiative și am ajuns la fiecare al cincilea locuitor al țării – prin educație digitală, acces la cultură, sănătate și sprijin pentru cei mai vulnerabili. Women Digital Center ocupă un loc special în misiunea noastră, pentru că aduce laolaltă tot ceea ce credem: educație gratuită, oportunități reale și femei curajoase care învață, se reinventează și inspiră comunitățile din care fac parte. Alături de partenerii noștri de la UN Women construim mai mult decât centre de instruire – construim încredere, sens și perspective”.

Programul Women Digital Center, lansat în 2019, este una dintre cele mai reprezentative inițiative ale Fundației Orange Moldova. Până în prezent, peste 3.800 de femei au beneficiat de instruire în domenii precum alfabetizare digitală, antreprenoriat, orientare profesională și dezvoltarea competențelor transversale.

Dominika Stojanoska, Reprezentantă de țară UN Women Moldova:

„Mulțumim Orange pentru oportunitatea de a fi parteneri în acest program. UN Women se alătură cu încredere acestei inițiative, pentru că credem că viitorul este digital și ne dorim ca femeile să aibă un loc bine definit în acest viitor — fără a fi excluse sau marginalizate. Acest parteneriat arată cât de mult putem realiza atunci când ne unim eforturile în jurul unei viziuni comune: promovarea incluziunii digitale a femeilor din Moldova. Pentru ca viitorul muncii să fie echitabil, perspectiva de gen trebuie integrată în toate politicile și planurile. Este esențial să investim în recalificarea femeilor, în accesul lor la educație digitală și STEM și în construirea unor ecosisteme în care ele să fie creatoare și lideri în tehnologie.

Sunt bucuroasă să oficializăm această colaborare—un pas important pentru a sprijini mai multe femei, începând cu Chișinău și extinzându-ne curând la nivel național”.

Ediția din acest an se adresează femeilor cu vârste cuprinse între 18 și 50 de ani, oferindu-le acces gratuit la un program de formare complex, axat pe dezvoltare personală și profesională, cu scopul de a le îmbunătăți perspectivele de angajare și de a le facilita tranziția către piața muncii.

Programul Women Digital Center propune o abordare completă a dezvoltării personale și profesionale, prin trei module cheie menite să echipeze participantele cu instrumentele necesare pentru a reuși în economia digitală.

În cadrul modulului dedicat dezvoltării soft skills, femeile vor învăța să își creeze un profil profesional convingător – de la redactarea unui CV și a unei scrisori de intenție, până la cultivarea comunicării asertive, a inteligenței emoționale și a unei gândiri financiare sănătoase. Totodată, vor primi recomandări practice pentru învățare continuă și pentru consolidarea propriului brand personal.

Alfabetizarea digitală vine să completeze acest proces, prin sesiuni aplicate despre lucrul online, utilizarea eficientă a pachetelor Microsoft Office și Google Suite, crearea de conținut media, dar și siguranța cibernetică – un element esențial în era digitală.

În același timp, modulul de orientare în carieră le va ajuta pe participante să își identifice punctele forte, să descopere cum funcționează platformele de angajare, să înțeleagă legislația muncii și să se alinieze cerințelor pieței. Astfel, femeile vor învăța cum să își contureze un viitor profesional sigur și sustenabil, folosind tehnologia în mod strategic și responsabil.

Parteneriatul dintre Fundația Orange Moldova și UN Women reflectă o viziune comună:

Promovarea egalității de gen și a principiilor de leadership feminin;
Incluziunea digitală a femeilor, în special a celor în vârstă, prin instruire adaptată nevoilor actuale;
Susținerea dezvoltării de politici, servicii și inițiative comunitare sensibile la gen, care să sprijine incluziunea și leadershipul feminin în toate ariile de activitate ale companiei.

Programul Women Digital Center devine astfel o platformă comună pentru promovarea egalității de șanse, consolidarea abilităților digitale și dezvoltarea personală și profesională a femeilor, în special a celor din grupuri vulnerabile.

Women Digital Center este un proiect de educație digitală și orientare în carieră dedicat femeilor, lansat în Republica Moldova de Fundația Orange în 2019. Ediția 2025 este realizată în parteneriat cu UN Women, cu sprijinul financiar al Suediei și implementată de Fundația pentru Dezvoltare.

#educație #femei #incluziune #oportunitati #Orange Moldova #UN Women

Zahărul s-ar putea scumpi cu aproximativ 11% la raft, dacă Parlamentul va aproba majorarea TVA de la 8% la 20%. Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova (UPZM) cere autorităților să reexamineze măsura și avertizează că aceasta, cumulată cu alte probleme din sector, poate pune în pericol producția autohtonă de zahăr.

Potrivit producătorilor, majorarea TVA ar însemna o creștere cu 150% a cotei actuale și ar afecta întregul lanț, de la fermierii care cultivă sfeclă până la procesatori și consumatori.

„Majorarea TVA nu vine izolat, ci însoțită de un cumul de alți factori cu impact negativ asupra sectorului”, susține directoarea executivă a UPZM, Inga Pascal.

Printre problemele invocate se numără costurile ridicate la energie și gaze, anii agricoli dificili, scumpirea inputurilor, efectele secetei și înghețurilor, dar și presiunea importurilor din Serbia și Belarus.

Zahărul s-ar putea scumpi cu 11%

Producătorii susțin că majorarea TVA ar putea ajunge direct în prețul plătit de consumatori. Aceasta vine într-un moment în care costul vieții este deja ridicat. În august 2026, inflația anuală a fost de 7%, iar produsele alimentare s-au scumpit cu 4,7%. În același timp, zahărul era cu 0,9% mai ieftin decât în aceeași perioadă a anului trecut. UPZM avertizează că majorarea TVA ar putea inversa această tendință și ar afecta în special gospodăriile cu venituri mici.

Producătorii mai atrag atenția că o cotă de 20% TVA pentru zahăr ar fi mai mare decât cea aplicată în mai multe state membre ale Uniunii Europene. De exemplu, potrivit UPZM, Germania aplică 7%, România – 11%, Italia – 10%, Croația – 13%, iar Irlanda – 0%.

Asociația subliniază că aplicarea cotei de 20% este o decizie națională și nu o cerință impusă de procesul de integrare europeană.

Se tem de contrabandă și cumpărături peste hotare

Un alt risc invocat este creșterea micului trafic și a comerțului informal. Producătorii susțin că diferențele de preț față de țările vecine ar putea determina o parte dintre consumatori să cumpere zahăr din afara Republicii Moldova. În regiunea transnistreană, potrivit UPZM, zahărul nu este supus TVA, în timp ce România aplică o cotă de 11%, iar în Ucraina costurile ar fi mai mici.

„Orientarea unei părți a consumului către aceste surse ar însemna vânzări mai mici pentru producătorii locali și, respectiv, încasări mai mici din taxe pentru stat”, avertizează asociația.

Producătorii contestă și argumentul legat de sănătate

Majorarea TVA este justificată, între altele, prin obiective de sănătate publică. UPZM susține însă că, dacă scopul este reducerea consumului excesiv de zahăr, măsurile ar trebui să vizeze în primul rând produsele cu un conținut ridicat de zahăr, și nu zahărul folosit ca materie primă. În caz contrar, susțin producătorii, consumul produselor dulci ar putea să nu se reducă, în timp ce producția locală de zahăr ar avea de suferit.

Potrivit UPZM, aproximativ jumătate din zahărul comercializat în Republica Moldova este utilizat de industria procesatoare. În acest caz, TVA-ul achitat la cumpărarea zahărului este, în principiu, deductibil. Prin urmare, susține asociația, majorarea cotei de la 8% la 20% nu se transformă integral în venituri suplimentare pentru buget. Impactul ar fi resimțit mai ales de consumatorii care cumpără zahăr pentru consum propriu.

Producătorii spun că industria este deja pe pierderi

Industria zahărului are o capacitate de producție de aproximativ 100 de mii de tone anual și generează mii de locuri de muncă directe și indirecte. Potrivit datelor prezentate de UPZM, pierderile celor doi producători de zahăr din Republica Moldova au depășit 330 de milioane de lei în ultimul an financiar.

Asociația avertizează că reducerea producției ar însemna mai puțină sfeclă cumpărată de la fermieri, diminuarea suprafețelor cultivate și pierderi pentru agricultori, transportatori și alte afaceri care depind de această industrie.

Investiții europene de peste 130 de milioane de euro, în pericol

UPZM mai avertizează că în industria zahărului din Moldova au fost făcute investiții de peste 130 de milioane de euro. Producătorii susțin că deteriorarea condițiilor de activitate ar putea descuraja noi investiții sau chiar determina retragerea unora dintre investițiile existente, într-un moment în care Republica Moldova se află în proces de aderare la Uniunea Europeană.

UPZM cere Parlamentului să reexamineze majorarea TVA de la 8% la 20%, argumentând că măsura, suprapusă peste costurile energetice, dificultățile agricole și presiunea importurilor, poate duce la restrângerea producției și, în scenariul cel mai grav, la dispariția industriei zahărului din Republica Moldova.