Furtuna Alfred a provocat întreruperi masive de curent în estul Australiei, lăsând aproape 330.000 de locuinţe din statul Queensland fără electricitate, conform anunţurilor făcute de furnizorii australieni de energie electrică.

Aproximativ 310.000 de gospodării din sud-estul statului Queensland şi cel puţin 16.000 din nord-estul statului New South Wales au rămas fără curent electric în urma furtunii Alfred. Oficialii avertizează că restabilirea energiei electrice ar putea dura mai multe zile.

„Clienţii ar trebui să fie pregătiţi să stea fără electricitate timp de câteva zile”, a precizat într-un comunicat compania Essential Energy, referindu-se la abonaţii afectaţi din Queensland.

Reprezentanţii furnizorilor de energie electrică au declarat că cele mai mari obstacole în calea restabilirii alimentării cu energie sunt creşterea apelor, căderea copacilor şi alunecările de noroi, care blochează drumurile de acces.

Vânturi puternice şi ploi torenţiale

Deşi a fost retrogradată la nivel de depresie tropicală, furtuna Alfred a adus vânturi puternice care au smuls copaci din rădăcini şi au avariat reţelele electrice. Sud-estul statului Queensland şi nord-estul statului New South Wales au fost cele mai afectate regiuni. Precipitaţiile abundente au dus la creşterea nivelului râurilor de-a lungul celor 400 de kilometri de coastă din ambele state, generând alerte de inundaţii severe.

Premierul australian Anthony Albanese a avertizat că situaţia rămâne gravă.

„Situaţia din Queensland şi nordul New South Wales rămâne deosebit de periculoasă din cauza viiturilor şi a vântului puternic”, a declarat premierul.

Biroul de Meteorologie din Queensland a anunţat că ploile abundente şi riscul de inundaţii vor persista şi în săptămâna asta, chiar dacă se preconizează că furtuna îşi va pierde din intensitate pe măsură ce avansează spre interiorul continentului.

Pierderi de vieţi omeneşti şi accidente grave

Un bărbat în vârstă de 61 de ani şi-a pierdut viaţa sâmbătă, după ce maşina sa de teren a fost luată de ape în timp ce traversa un pod peste un râu umflat din nordul statului New South Wales.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Poliţia a precizat că bărbatul a reuşit să iasă din vehicul, dar, în ciuda eforturilor de a se agăţa de o creangă, a fost luat de viitură. De asemenea, 13 soldaţi australieni au fost răniţi sâmbătă într-un accident în care au fost implicate două camioane militare aflate într-o misiune de salvare pe coasta de est. Dintre aceştia, 12 au rămas internaţi, iar doi se află în stare critică, a anunţat premierul statului New South Wales, Chris Minns.

Măsuri de precauţie şi intervenţii

Echipele de intervenţie continuă să acţioneze în zonele afectate pentru a elibera drumurile şi a restabili alimentarea cu electricitate. Autorităţile îi îndeamnă pe locuitori să rămână vigilenţi şi să evite zonele cu risc de viituri. Furtuna Alfred a demonstrat încă o dată vulnerabilitatea infrastructurii la fenomene meteo extreme, iar oficialii se aşteaptă ca astfel de evenimente să devină din ce în ce mai frecvente în contextul schimbărilor climatice.

#Australia #Furtuna Alfred #locuitori

După votul din Guvern, premierul Vasile Tofan a venit marți, 22 septembrie, în Parlamentul Republicii Moldova pentru a cere instituirea stării de urgență în sectorul energetic și hidrologic pentru 60 de zile începând cu data de 26 septembrie.

„Acum două luni eram în acest parlament, la această tribună și vă rugam să ne dați un vot de încredere. Astăzi este a doua oară când sunt aici, mi-aș fi dorit să fiu în alte circumstanțe, dar și astăzi venim aici pentru a cere un vot de încredere, pentru a susține propunerea de a declara pentru 60 de zile starea de urgență în sectoarele energetic și hidrologică”.

„Prefer să venim astăzi în Parlament, să explicăm transparent riscurile și să fim pregătiți, decât să ajungem în ianuarie într-o situație în care avem nevoie de aceste instrumente și nu le avem la dispoziție. Sper ca peste 60 de zile să putem spune că multe dintre aceste instrumente – ideal toate, nici nu a fost nevoie să fie folosite. Asta ar fi rezultatul cel mai bun. Dar pregătirea pentru o criză nu începe atunci când se stinge lumina, se oprește pompa sau dispare motorina de la stație. Începe atunci când criza nu a lovit încă în plină forță – începe astăzi. De aceea, Guvernul solicită sprijinul Parlamentului pentru declararea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic”, mai explică premierul Tofan.

Urmăriți ședința Parlamentului în direct pe RLIVE.MD sau Realitatea TV.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, șefa statului a declarat anterior că Republica Moldova se confruntă cu riscuri atât în ceea ce privește aprovizionarea cu energie, cât și situația resurselor de apă. Potrivit Maiei Sandu, țara este puternic dependentă de importuri, iar pe piețele internaționale au crescut prețurile și au apărut probleme de aprovizionare.

Prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro pentru un MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.

Maia Sandu a menționat și perturbările rutelor internaționale de transport al gazelor lichefiate, inclusiv situația din strâmtorile Hormuz și Bab al-Mandab, precum și atacurile asupra infrastructurii petroliere din regiune.

O altă problemă este situația hidrologică. Potrivit președintei, aportul de apă în lacul de acumulare Novodnestrovsk a ajuns la un nivel foarte scăzut. În perioada 1–20 septembrie, debitul de intrare a fost, în medie, de 23 de metri cubi pe secundă, față de aproximativ 100–120 de metri cubi pe secundă în mod obișnuit pentru această perioadă.

În același timp, Republica Moldova și-a majorat capacitatea de producere a energiei din surse regenerabile. Potrivit șefei statului, ponderea acesteia în consumul total a crescut de la 3% la aproximativ 22%, iar capacitatea de stocare a ajuns la 210 MWh. Pentru acoperirea orelor de vârf ar fi necesară însă o capacitate de 600–1.000 MWh.

În urma ședinței CNS, autoritățile au stabilit mai multe măsuri pentru pregătirea sezonului rece. Printre acestea se numără elaborarea unor planuri pentru diferite scenarii de criză, asigurarea capacităților de import și a unor rute alternative pentru energia electrică, precum și utilizarea, în regim de urgență, a interconexiunilor de 110 kV cu România.

De asemenea, autoritățile vor urmări maximizarea capacității comerciale la frontiera dintre România și Republica Moldova și vor crea rezerve de echipamente și piese de schimb pentru intervenții în cazul unor avarii. Sunt prevăzute și asigurarea stocurilor necesare de gaze, precum și constituirea treptată a unor stocuri de urgență de produse petroliere.

În prezent, în Republica Moldova este instituită stare de alertă în sectorul energetic și în domeniul hidrologic. Măsura a fost prelungită recent cu 30 de zile, pe fondul riscurilor energetice și al secetei.

Pentru sezonul rece 2026–2027, Guvernul a aprobat anterior un plan care include 52 de măsuri și scenarii pentru asigurarea continuității aprovizionării cu energie electrică, gaze, energie termică și produse petroliere.