Grupului celor Şapte (G7) va încerca în februarie să stabilească două plafoane de preţ pentru produsele rafinate ruseşti, unul pentru produsele comercializate cu preţuri mai mari faţă de ţiţei şi celălalt pentru cele care se tranzacţionează cu reducere, a spus un oficial G7.

G7, care este formată din Canada, Japonia, Statele Unite, Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie plus Uniunea Europeană, a introdus un plafon de 60 de dolari pe baril pentru ţiţeiul rusesc, începând cu 5 decembrie, pe lângă embargoul UE asupra importurilor de petrol rusesc lovrat pe mare.

Din 5 februarie, coaliţia va impune şi plafoane de preţ pentru produsele ruseşti, cum ar fi motorina, kerosenul şi păcura, pentru a reduce şi mai mult veniturile Moscovei din exporturile de energie şi capacitatea sa de a finanţa invazia Ucrainei.

Dar plafonarea preţurilor produselor petroliere ruseşti este mai complicată decât stabilirea unei limite de preţ numai pentru ţiţei, deoarece există multe produse petroliere şi preţul acestora depinde adesea de locul în care sunt cumpărate, mai degrabă decât de locul unde sunt produse, a spus oficialul, cerând să nu fie numit.

Dând exemplul motorinei şi kerosenului, care au tendinţa de a se tranzacţiona la un preţ superior ţiţeiului, în timp ce păcura se vinde de obicei cu o reducere, sursa a spus că acesta este motivul pentru care G7 ia în considerare două plafoane de preţ.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#G7 #petrol #prețuri #produse rafinate #Rusia

Republica Moldova se află într-un moment decisiv. Independența, integrarea europeană, războiul din Ucraina, relația cu România și problema transnistreană sunt teme care vor defini viitorul țării, ajunsă la 35 de ani de independență.

Sunt voci din opoziția parlamentară și din mediul de experți care consideră că speranța într-o integrare rapidă, cu încheierea negocierilor în 2028 și semnarea Tratatului de aderare în 2030, nu mai este atât de sigură. Problema nu ar fi la Chișinău, ci la Bruxelles. În acest moment, nimeni nu pare dispus să-și asume un calendar clar pentru extindere, nici măcar în cazul statelor din Balcanii de Vest, mult mai avansate în proces și care negociază de peste un deceniu.

În același timp, puțini își doresc astăzi o „decuplare” a Republicii Moldova de Ucraina. Iar Ucraina, în situația actuală, nu pare a fi un caz fezabil pentru o integrare rapidă. În aceste condiții, Moldova are nevoie de realism, de un plan clar și de o strategie pentru orice scenariu. Integrarea europeană trebuie să rămână obiectivul prioritar, dar trebuie luat în calcul și posibilitatea unui drum mai lung.

Cât de realist este obiectivul ca R. Moldova să semneze Tratatul de aderare la UE în 2028?
Ce trebuie să facă guvernarea până în 2028 pentru ca acest obiectiv să nu rămână doar un slogan electoral?
Care sunt cele mai dificile reforme pe care R. Moldova trebuie să le realizeze pentru a deveni stat membru al UE?
Cum explică guvernarea asistența financiară consistentă oferită de UE și percepția tot mai răspândită în rândul cetățenilor că o parte din aceste fonduri ar putea fi deturnate sau „spălate”?
Poate R.Moldova deveni membră a UE înainte de soluționarea problemei transnistrene?
Poate reintegrarea regiunii să aibă loc deja în interiorul Uniunii Europene?
Ce se va întâmpla cu trupele ruse și cum poate fi realizată o reintegrare pașnică?
Dacă drumul spre UE va fi mai lung, va exista curajul de a identifica o alternativă realistă, fără a renunța la obiectivul european?
Există riscul ca societatea să aibă așteptări prea mari de la Uniunea Europeană și să fie dezamăgită dacă schimbările nu vor veni suficient de repede?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 21 august, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este deputatul Marcel Spatari, președintele comisiei parlamentare pentru integrarea europeană.