Parlamentul a modificat discret legislația privind investițiile de importanță pentru securitatea statului, după ce autoritățile au obligat fondatorii FLYONE să-și vândă participațiile în baza unei norme care făcea trimitere la o lege abrogată. Amendamentul deputatului PAS Radu Marian a fost atașat unui proiect care viza inițial instalarea sistemelor fotovoltaice și reglementările din construcții.

Documentul analizat poartă data de 17 iulie 2026, nu 30 iulie, scrie ZIUA.MD. La 30 iulie a fost datată Legea nr. 153/2026, în care amendamentul a fost inclus. Proiectul a fost votat de Parlament pe 23 iulie, promulgat pe 5 august și publicat în Monitorul Oficial pe 6 august. Monitorul Oficial confirmă că modificarea a fost adoptată în cadrul unei legi prezentate public drept una despre sistemele fotovoltaice, stocarea energiei și documentele normative în construcții.

Amendamentul intervine asupra articolului 6 litera b) din Legea nr. 174/2021, utilizat de Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului în cazul FLYONE.

Vechea redacție interzicea realizarea investițiilor persoanelor despre care autoritățile dețineau probe că sunt implicate în acțiuni care prezintă „un pericol deosebit pentru securitatea statului”, astfel cum acesta era definit de articolul 4 alineatul (2) din Legea securității statului nr. 618/1995.

Problema este că Legea nr. 618/1995 fusese abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională. La adoptarea noului cadru, Parlamentul nu a modificat și trimiterea rămasă în Legea nr. 174/2021.

Potrivit documentului analizat de BANI.MD, chiar Radu Marian recunoaște existența breșei în argumentarea amendamentului. Deputatul scrie că intervenția este necesară „ținând cont de abrogarea Legii securității statului nr. 618/1995, care nu mai produce efecte juridice”.

Modificarea nu înlocuiește însă vechea trimitere cu una la Legea nr. 249/2025, așa cum au lăsat anterior să se înțeleagă reprezentanții Guvernului. Parlamentul a eliminat complet referința la orice definiție legală concretă.

Noua formulare prevede că nu pot realiza investiții persoanele în privința cărora autoritățile dețin probe și informații documentate că sunt implicate în „acțiuni sau inacțiuni care prezintă un pericol pentru securitatea statului”.

Astfel, din text dispar atât cuvântul „deosebit”, care indica un prag mai ridicat de gravitate, cât și trimiterea la lista concretă a amenințărilor prevăzute de vechea lege. Efectul este o normă mai largă, care lasă autorităților un spațiu mai mare pentru a decide ce acțiune sau inacțiune constituie un pericol pentru securitatea statului.

Modificarea apare la mai puțin de o lună după decizia din 22 iunie prin care CEIISS a refuzat aprobarea investițiilor FLYONE și a dispus schimbarea controlului companiei în termen de 90 de zile. Decizia a fost adoptată după o verificare care a durat aproape 11 luni.
Ulterior, Ministerul Infrastructurii a recunoscut că documentul face trimitere la o lege abrogată, dar a insistat că fundamentarea sa rămâne valabilă deoarece noua Lege nr. 249/2025 ar reglementa același domeniu. Amendamentul lui Marian arată însă că Parlamentul a considerat necesară o intervenție expresă pentru eliminarea trimiterii rămase fără suport normativ.

FLYONE a contestat pe 24 iulie deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice, solicitând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Printre argumentele invocate de companie se numără tocmai utilizarea Legii nr. 618/1995, abrogată în octombrie 2025.

Noua lege nu conține însă o dispoziție care să-i acorde efect retroactiv. Prin urmare, modificarea poate elimina problema pentru deciziile viitoare, dar nu validează automat actul emis pe 22 iunie. Legalitatea deciziei privind FLYONE urmează să fie apreciată în raport cu cadrul normativ existent la momentul adoptării sale, verdictul final aparținând instanței. Nici amendamentul și nici argumentarea sa nu menționează compania FLYONE. Totuși, succesiunea evenimentelor, recunoașterea expresă a abrogării vechii legi și preluarea modificării într-un proiect fără legătură evidentă cu securitatea statului ridică semne de întrebare privind scopul și transparența intervenției legislative.

Redacția BANI.MD i-a solicitat un comentariu deputatului Radu Marian în privința amendamentului care vizează compania FlyOne, însă până la publicarea materialului acesta nu a venit cu vreo reacție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#amendament #FLYONE #Radu Marian

Prima vizită la Kiev a emisarilor lui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, programată pentru 5–6 septembrie, ar putea fi anulată, după ce Witkoff „a început să se teamă” de riscurile deplasării în capitala Ucrainei, potrivit unor surse citate de Kyiv Independent. Casa Albă ar fi cerut Moscovei să nu atace Kievul pe durata vizitei, însă Rusia nu s-a angajat până acum să respecte solicitarea, transmite Digi24.

Witkoff „a început să se teamă”, ceea ce a determinat discuții despre variante alternative.

„Rușii nu vor ca ei să vină aici, la Kiev, iar Witkoff este întotdeauna sensibil la poziția Rusiei”, a afirmat una dintre surse. „Li se spune acolo că este periculos.”

Potrivit mai multor persoane familiarizate cu situația, emisarii intenționau să ajungă cu avionul în capitala Ucrainei. Aceste planuri sunt acum incerte, iar dificultățile logistice ar putea afecta calendarul vizitei.

O sursă declarase anterior pentru Kyiv Independent că Witkoff nu se simțea confortabil să călătorească la Kiev cu trenul, în condițiile în care spațiul aerian de deasupra capitalei rămâne închis.

Informația apare la o zi după ce președintele Volodimir Zelenski a declarat, pe 3 septembrie, că Witkoff și Kushner au confirmat că ar putea vizita Ucraina. Kievul a fost vizat de un val neîntrerupt de atacuri rusești cu drone cu propulsie cu reacție, fiind atacat timp de opt zile consecutiv, până la 3 septembrie.

Rusia a lansat un nou val de drone asupra capitalei în dimineața zilei de 4 septembrie, avariind depozite și provocând un incendiu, cu doar câteva zile înaintea vizitei planificate a emisarilor.

O persoană apropiată administrației Trump a confirmat pentru Kyiv Independent că vizita era programată, dar a precizat că aceasta „ar putea fi totuși anulată”.

Statele Unite ceruseră anterior Ucrainei să nu atace Moscova în timpul vizitei în Rusia a directorului CIA, John Ratcliffe, din 25 august. Potrivit unei persoane familiarizate cu situația, Casa Albă ar fi cerut Kremlinului să nu atace Kievul pe durata vizitei emisarilor americani, însă, până în prezent, „Rusia nu s-a angajat” să respecte această solicitare.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, le-a declarat jurnaliștilor că administrația de la Casa Albă i-a cerut, de asemenea, Ucrainei să suspende atacurile asupra Moscovei în timpul vizitei emisarilor. El nu a precizat dacă Moscova a acceptat să nu atace Kievul cât timp oficialii americani se vor afla acolo.

Aceasta ar fi prima vizită în Ucraina a celor doi emisari americani, care au mers de mai multe ori la Moscova pentru a se întâlni cu președintele rus Vladimir Putin.

„Suntem pregătiți să ne întâlnim cu ei în Ucraina”, a declarat Zelenski. „Este foarte important. Este important ca Statele Unite să rămână implicate activ.”

Washingtonul nu a făcut niciun comentariu cu privire la planurile lui Witkoff și Kushner de a vizita Ucraina.

Witkoff și Kushner ar fi trebuit să efectueze primele lor vizite în Ucraina la începutul lunii august, însă deplasarea a fost amânată, presupusul motiv fiind că președintele american Donald Trump a vrut ca diplomații să rămână în apropierea sa din cauza impasului nerezolvat cu Iranul.