Mesajul video de felicitare a președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, pentru Ucraina, care marchează pe 24 august Ziua Independenței, a stârnit discuții printre internauții moldoveni. Cei mai mulți au rămas nedumeriți de ce culorile drapelului ucrainean au fost schimbate. În loc de albastru (sus) și galben (jos), în imagini apare galben (sus) și albastru (jos).

Cum este de fapt corect?

Astfel, printre internauți s-au numărat și persoane care cunosc de ce Președinția Republicii Moldova, totuși, nu a gafat referitor la drapelul Ucrainei.

Într-adevăr există o lege nescrisă că, atunci când o țară se află în vreme de război, întru susținerea ei culorile drapelului apar în direcție opusă. În cazul Ucrainei însă încă din 2019, înainte de a începe invazia rusă în 2022, mai mulți activiști civici au adunat semnături pentru o petiție care să modifice culorile drapelului din albastru-galben, în galben-albastru pentru ca „țara noastră să înceapă să înflorească”.

Este de menționat că, în pofida comentariilor internauților, Serviciul de presă al Președinției nu a venit cu vreo explicație publică. Cert este faptul că la aceeași postare au mulțumit ucraineni în limba maternă care nu s-au arătat indignați de cum arată drapelul statului lor.

#drapel #internauti #Maia Sandu #Republica Moldova #Ucraina #Ziua Independentei

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.