Mesajul video de felicitare a președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, pentru Ucraina, care marchează pe 24 august Ziua Independenței, a stârnit discuții printre internauții moldoveni. Cei mai mulți au rămas nedumeriți de ce culorile drapelului ucrainean au fost schimbate. În loc de albastru (sus) și galben (jos), în imagini apare galben (sus) și albastru (jos).

Cum este de fapt corect?

Astfel, printre internauți s-au numărat și persoane care cunosc de ce Președinția Republicii Moldova, totuși, nu a gafat referitor la drapelul Ucrainei.

Într-adevăr există o lege nescrisă că, atunci când o țară se află în vreme de război, întru susținerea ei culorile drapelului apar în direcție opusă. În cazul Ucrainei însă încă din 2019, înainte de a începe invazia rusă în 2022, mai mulți activiști civici au adunat semnături pentru o petiție care să modifice culorile drapelului din albastru-galben, în galben-albastru pentru ca „țara noastră să înceapă să înflorească”.

Este de menționat că, în pofida comentariilor internauților, Serviciul de presă al Președinției nu a venit cu vreo explicație publică. Cert este faptul că la aceeași postare au mulțumit ucraineni în limba maternă care nu s-au arătat indignați de cum arată drapelul statului lor.

#drapel #internauti #Maia Sandu #Republica Moldova #Ucraina #Ziua Independentei

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.