Președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji, spune că legislativul regional e gata să înceapă un dialog cu instituțiile centrale de la Chișinău pentru elaborarea unui mecanism juridic privind organizarea alegerilor în UTAG, după decizia Curții Constituționale din 9 iulie, transmite IPN.

În cadrul unei conferințe de presă la IPN, acesta a spus că alegerile pentru viitorul legislativ de la Comrat trebuie să aibă loc la termenul stabilit anterior, pe 15 noiembrie.

Valentin Gaidarji a afirmat că Adunarea Populară consideră necesară o abordare „constructivă” și echilibrată în relația dintre Comrat și Chișinău, menționând că Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu statut special, parte integrantă a Republicii Moldova.

Potrivit acestuia, orice modificare legislativă care vizează regiunea autonomă, inclusiv în domeniul electoral, trebuie realizată cu respectarea prevederilor Constituției și ale Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei. „Rezolvarea problemei fără participarea Găgăuziei este imposibilă”, a declarat Valentin Gaidarji, susținând că este nevoie de un dialog politic larg și de implicarea reprezentanților UTAG în procesul de elaborare a noilor reguli electorale.

Printre propunerile prezentate de Valentin Gaidarji se numără crearea unui organ electoral central al Găgăuziei, format din nouă membri. Potrivit variantei propuse, câte trei candidați ar urma să fie desemnați de Adunarea Populară, Comitetul Executiv al Găgăuziei și instituțiile judiciare sau Comisia Electorală Centrală. El a precizat că membrii acestui organ ar trebui să aibă experiență în organizarea alegerilor, să cunoască specificul autonomiei și să corespundă cerințelor legislației locale, inclusiv cunoașterea limbii găgăuze.

Valentin Gaidarji a propus și crearea unei delegații comune formate din juriști și experți din ambele părți, care să studieze experiența autonomiilor din Uniunea Europeană, precum Catalonia din Spania sau Insulele Aland din Finlanda. Ulterior, propunerile elaborate de experți ar urma să fie transmise Comisiei de la Veneția pentru o evaluare. „Acesta ar fi un demers european, democratic, bazat pe dialog constructiv și cooperare reală între Comrat și Chișinău”, a declarat Gaidarji.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #Chisinau #Gagauzia #Gaidarji

Președinta Maia Sandu a explicat de ce Republica Moldova nu cumpără gaze naturale din Rusia și a recunoscut că prețurile regionale la energie pun presiune pe bugetele familiilor. Declarațiile au fost făcute după ședința Consiliului Național de Securitate

Potrivit șefei statului, Rusia a redus, iar ulterior a întrerupt în 2022 livrările de gaze către Republica Moldova, încălcând prevederile contractului. După expirarea acordului de tranzit prin Ucraina, Rusia nu mai livrează gaze naturale nici în regiunea transnistreană, unde susține un regim separatist.

Maia Sandu a menționat și că veniturile obținute de Rusia din vânzarea resurselor energetice sunt folosite, în opinia sa, pentru finanțarea războiului din Ucraina și a atacurilor cu drone.

„Să nu uităm că banii pe care Rusia îi câștigă din vânzarea surselor energetice sunt folosiți pentru a ucide oameni nevinovați în Ucraina și a trimite drone inclusiv în spațiul nostru aerian, punând în pericol securitatea oamenilor”, a declarat președinta.

În același timp, Maia Sandu a spus că autoritățile cunosc presiunea pe care prețurile la energie o exercită asupra familiilor. Ea a amintit că, în ultimele ierni, Guvernul a oferit compensații pentru a reduce povara facturilor.

„Fiecare creștere de tarif se resimte puternic în familiile noastre. Știu că cetățenii își fac griji de iarna care urmează”, a spus Sandu.

Președinta a recunoscut că evoluția prețurilor la energie și a conflictelor regionale și internaționale rămâne dificil de anticipat.

„N-o să vă spun că va fi ușor, dar sunt convinsă că vom trece și prin această iarnă și că vom continua să fim alături de familii, mai ales de cele mai vulnerabile”, a declarat Maia Sandu.