Canoistul Serghei Tarnovschi a fost desemnat sportivul anului, iar luptătoarea Irina Rîngaci – sportiva anului, în cadrul Galei Sportului 2025. Distincțiile au fost acordate în cadrul unui eveniment în care au fost premiați sportivi, antrenori, echipe, federații și jurnaliști sportivi, la 20 de categorii, transmite IPN.

Prezent la eveniment, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că sportivii din Republica Moldova au obținut anul trecut aproximativ 600 de medalii la probe olimpice, paralimpice și neolimpice, rezultat care demonstrează competitivitatea și potențialul sportului de performanță din țară.

Potrivit oficialului, anul 2025 a fost unul important și din perspectiva organizării competițiilor internaționale în Republica Moldova. Țara noastră a găzduit Campionatul European la haltere, Campionatul European U-23 la judo, Campionatele European și Mondial la dans sportiv, Campionatul European la lupte pe plajă, precum și, în premieră, un turneu ATP Challenger la tenis. De asemenea, au fost organizate competiții europene la haltere pentru juniori, futsal juniori, fotbal pe plajă și alte discipline.

În cadrul galei au fost decernate și alte distincții. Titlul de „Revelația anului” a fost obținut de Elena Erighina (haltere). „Talentul anului” la masculin i-a revenit lui Alexandru Solovei (lupte greco-romane), iar la feminin – Dariei Sazonova (box). „Surpriza anului” a fost desemnat Maxim Caraion (role).

La probe neolimpice și neparalimpice, sportivul și sportiva anului au fost desemnați Artiom Livadari (muaythai) și Anastasia Spînu (karate shotokan).

Distincțiile pentru „cei mai buni tineri sportivi ai anului” au fost acordate lui Alexandr Gaidarli (lupte libere) și Nicoletei Cojocaru (haltere), iar titlul de „cei mai buni juniori ai anului” a revenit lui Dan Secrieru (haltere) și Irinei Terzi (lupte feminine).

Antrenorii anului au fost desemnați Nicolae Juravschi (caiac-canoe) și Andrei Chiperi (lupte feminine). Premiul pentru echipa anului a fost obținut de echipa masculină de rugby pe plajă, iar federația anului a fost desemnată Federația Moldovei de Haltere.

Totodată, premiile pentru „Veteranii Sportului” au fost acordate lui Mihail Malear (judo veterani), Constantin Brânză (judo), Iaroslav Țurcan (lupte libere) și Ion Dosca (joc de dame).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#sportivii anului

Președintele american Donald Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu s-ar putea întâlni pe 19 februarie, înainte ca Trump să convoace prima reuniune a „Consiliului pentru Pace”. Casa Albă intenționează să folosească întâlnirea pentru a impulsiona implementarea celei de-a doua faze a acordului de încetare a focului în Gaza și pentru a strânge fonduri pentru reconstrucție, scrie Axios.

„Va fi prima reuniune a Consiliului pentru Pace și o conferință de strângere de fonduri pentru reconstrucția Gazei”, a declarat un oficial american.

Planurile pentru summit sunt încă în stadii incipiente și se pot modifica, iar Casa Albă a refuzat să comenteze.

Majoritatea aliaților occidentali nu s-au alăturat consiliului, exprimând scepticism față de mandatul său larg și dreptul de veto exclusiv al lui Trump. Unii au comparat inițiativa cu un posibil „Consiliu de Securitate alternativ al ONU”. În prezent, consiliul are 27 de membri și este prezidat de Trump, fiind autorizat de Consiliul de Securitate al ONU să supravegheze implementarea armistițiului, guvernarea și reconstrucția în Gaza.

Administrația Trump a început să contacteze zeci de țări pentru invitații și logistică, planificând întâlnirea la Institutul pentru Pace, redenumit recent în cinstea președintelui.

Oficialii americani au precizat: „Nimic nu a fost confirmat încă, dar administrația planifică acest lucru și a început să verifice ce lideri pot participa.”

Implementarea celei de-a doua faze a armistițiului avansează lent. Israelul a redeschis punctul de trecere Rafah către Egipt, însă doar un număr mic de palestinieni au putut să treacă. Un guvern tehnocratic palestinian a fost înființat, dar operează încă din Egipt. Administrația Trump și mediatorii Egipt, Qatar și Turcia încearcă un acord de demilitarizare cu Hamas, însă Israelul a avertizat că fără dezarmare nu va retrage forțele și nu va permite reconstrucția.

Ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a declarat că „toată infrastructura militară, teroristă și ofensivă, inclusiv tunelurile și instalațiile de producție a armelor, va fi distrusă și nu reconstruită”. Waltz a adăugat că „observatori internaționali independenți” vor supraveghea procesul, iar un program internațional va răscumpăra armele de la membrii Hamas, cu integrarea unora dintre foștii membri în noile forțe de securitate guvernamentale.

Netanyahu, sceptic față de planul SUA, susține că Hamas va avea 60 de zile pentru dezarmare, după care Israelul ar putea relua acțiuni militare. Oficialii americani neagă și spun că procesul va dura mult mai mult, iar planul de 100 de zile prezentat de Jared Kushner prevede doar faza inițială de demilitarizare.

Dacă va avea loc, întâlnirea Consiliului pentru Pace ar fi prima reuniune publică a lui Netanyahu cu lideri arabi și musulmani după atacurile din 7 octombrie și conflictul din Gaza. Obiectivul rămâne consolidarea armistițiului și sprijinirea reconstrucției regiunii, cu implicarea mai multor actori internaționali