Vulcanul La Cumbre, situat pe insula nepopulată Fernandina din arhipelagul Galapagos, a erupt, anunță Institutul de Geofizică.

O anomalie termică şi o emisie de gaze care indică începutul unui proces eruptiv” au fost înregistrate la La Cumbre, care atinge o altitudine de 1.463 de metri, a precizat institutul.

Un nor de gaz, care nu conţinea prea multă cenuşă, a fost deplasat de vânt, fără a afecta populaţia altor insule, cum ar fi Isabela, a adăugat institutul. Institutul a precizat că videoclipurile partajate pe reţelele de socializare au confirmat erupţia dintr-o fisură de pe flancul sudic al vulcanului.

La Cumbre a erupt în total de patru ori în aproape opt ani. Ultima erupţie a avut loc în ianuarie 2020 şi a durat aproximativ nouă ore.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Nu este posibil să se prevadă cu exactitate durata erupţiei sau dacă aceasta va ajunge la malul mării, dar, pe baza datelor privind deformarea vulcanului acumulate de la ultima perioadă eruptivă, este probabil ca actuala erupţie să fie mai puternică decât cele observate în 2017, 2018 şi 2020”, a precizat institutul.

Institutul le-a recomandat turiştilor să se îndepărteze dacă vreun flux de lavă ajunge în mare, deoarece se pot produce mici explozii şi eliberări de gaze toxice. Fernandina are un punct de primire pentru drumeţii. Cu 28-30 de erupţii înregistrate din 1800 până în prezent, La Cumbre are cea mai mare rată de recurenţă a erupţiilor din arhipelagul turistic ecuadorian.

Cu o suprafaţă de 638 km2, Fernandina, situată în cel mai vestic capăt al Galapagos, găzduieşte o specie endemică de iguană de uscat galbenă, a cărei populaţie a prosperat în ciuda ameninţării erupţiilor vulcanice.

Insulele Galapagos sunt incluse în patrimoniul mondial UNESCO pentru flora şi fauna lor unice. Denumite după broaştele ţestoase gigantice care trăiesc acolo, ele sunt situate la 1.000 km de coasta Ecuadorului.

#Insulele Galapagos #lava #turisti

Finanțarea predictibilă a serviciilor publice, politicile bazate pe dovezi științifice, parteneriatele de lungă durată și integrarea serviciilor medicale și sociale sunt cele patru direcții prioritare evidențiate în documentul de poziție „From Project Results to Sustainable Public Systems”, publicat de Institutul Elvețian de Sănătate Publică și Boli Tropicale (Swiss TPH).

Documentul reflectă principalele rezultate și concluzii ale evenimentului aniversar din 27 octombrie 2026, care a reunit reprezentanți ai instituțiilor și organizațiilor partenere din Republica Moldova, Elveția și România, pentru a marca 20 de ani de cooperare și a discuta despre durabilitatea rezultatelor și perspectivele colaborării viitoare.

În cele două decenii, cooperarea Swiss TPH a contribuit la consolidarea sistemelor de sănătate și de protecție socială, dezvoltarea competențelor profesionale și integrarea unor practici și mecanisme de colaborare în activitatea instituțiilor.

Printre rezultatele evidențiate în document se numără reducerea mortalității infantile cu 29% în perioada 2006–2020, creșterea supraviețuirii copiilor născuți prematur și extinderea accesului la servicii de sănătate prietenoase tinerilor, de la mai puțin de 5% în 2011 la 25% în 2020. În prezent, 92% dintre instituțiile de asistență medicală primară aplică protocoalele OMS PEN pentru gestionarea bolilor netransmisibile.

Aceste rezultate ilustrează valoarea cooperării pe termen lung și a investițiilor în instituții, profesioniști și servicii adaptate nevoilor populației.

Pornind de la rezultatele obținute și de la provocările actuale ale Republicii Moldova, documentul evidențiază următoarele direcții prioritare:

Finanțare predictibilă pentru servicii publice de calitate, care să permită instituțiilor și autorităților locale să asigure continuitatea serviciilor și accesul echitabil al populației.
Politici și intervenții bazate pe dovezi, prin utilizarea datelor, evaluarea rezultatelor și consolidarea colaborării cu universitățile și instituțiile de cercetare.
Parteneriate de încredere și cooperare pe termen lung, bazate pe responsabilitate comună, transfer de cunoștințe și asumarea rezultatelor de către instituțiile naționale și locale.
Servicii medicale și sociale integrate, orientate spre prevenție, continuitatea îngrijirii și nevoile persoanelor vulnerabile, pentru comunități mai reziliente.

Aceste direcții se regăsesc în activitatea Proiectului moldo-elvețian „Viață sănătoasă: reducerea poverii bolilor netransmisibile”, implementat de Swiss TPH în parteneriat cu autoritățile naționale și locale.

În domeniul asistenței medicale primare, proiectul a sprijinit aplicarea protocoalelor OMS PEN 1 „Prevenirea atacului de cord, accidentului vascular cerebral și bolilor renale prin intermediul managementului integrat al diabetului zaharat și al hipertensiunii arteriale” și PEN nr. 2 „Educația pentru sănătate și consilierea cu privire la conduita sănătoasă”.

Totodată, proiectul a contribuit la consolidarea capacităților instituționale ale Agenției Naționale pentru Sănătate Publică pentru prevenirea și controlul bolilor netransmisibile, la dezvoltarea capacităților autorităților publice locale de a mobiliza comunitățile pentru promovarea sănătății, precum și la dezvoltarea asistenței medicale și sociale integrate la nivel comunitar, prin colaborarea dintre sistemul de sănătate și cel de asistență socială.

În etapa finală de implementare, accentul este pus pe integrarea rezultatelor în politicile publice, planurile și practicile instituționale, astfel încât beneficiile pentru populație să poată fi menținute și dezvoltate pe termen lung.

Documentul de poziție reafirmă angajamentul Swiss TPH de a continua cooperarea în sprijinul reformelor Republicii Moldova și al parcursului său de integrare europeană.

Durabilitatea înseamnă nu doar ceea ce am realizat împreună, ci și capacitatea instituțiilor și comunităților de a continua și dezvolta aceste rezultate.