Vulcanul La Cumbre, situat pe insula nepopulată Fernandina din arhipelagul Galapagos, a erupt, anunță Institutul de Geofizică.

O anomalie termică şi o emisie de gaze care indică începutul unui proces eruptiv” au fost înregistrate la La Cumbre, care atinge o altitudine de 1.463 de metri, a precizat institutul.

Un nor de gaz, care nu conţinea prea multă cenuşă, a fost deplasat de vânt, fără a afecta populaţia altor insule, cum ar fi Isabela, a adăugat institutul. Institutul a precizat că videoclipurile partajate pe reţelele de socializare au confirmat erupţia dintr-o fisură de pe flancul sudic al vulcanului.

La Cumbre a erupt în total de patru ori în aproape opt ani. Ultima erupţie a avut loc în ianuarie 2020 şi a durat aproximativ nouă ore.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Nu este posibil să se prevadă cu exactitate durata erupţiei sau dacă aceasta va ajunge la malul mării, dar, pe baza datelor privind deformarea vulcanului acumulate de la ultima perioadă eruptivă, este probabil ca actuala erupţie să fie mai puternică decât cele observate în 2017, 2018 şi 2020”, a precizat institutul.

Institutul le-a recomandat turiştilor să se îndepărteze dacă vreun flux de lavă ajunge în mare, deoarece se pot produce mici explozii şi eliberări de gaze toxice. Fernandina are un punct de primire pentru drumeţii. Cu 28-30 de erupţii înregistrate din 1800 până în prezent, La Cumbre are cea mai mare rată de recurenţă a erupţiilor din arhipelagul turistic ecuadorian.

Cu o suprafaţă de 638 km2, Fernandina, situată în cel mai vestic capăt al Galapagos, găzduieşte o specie endemică de iguană de uscat galbenă, a cărei populaţie a prosperat în ciuda ameninţării erupţiilor vulcanice.

Insulele Galapagos sunt incluse în patrimoniul mondial UNESCO pentru flora şi fauna lor unice. Denumite după broaştele ţestoase gigantice care trăiesc acolo, ele sunt situate la 1.000 km de coasta Ecuadorului.

#Insulele Galapagos #lava #turisti

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.