Au trecut 100 de zile de la începutul războiului din Ucraina. Rezultatul acestei „operațiuni speciale”, cum îi spun rușii a curmat mii de vieți omenești, a distrus orașe întregi și a făcut milioane de persoane să își lase casele și să fugă de urgia războiului. Recent președintele ucrainena declara că 100 de ucraineni ar fi uciși zilnic în luptele din estul Ucrainei, iar alte 450-500 de persoane sunt rănite.

De la începutul războiului în Ucraina, 261 de copii au murit. În același timp, Procuratura Generală din țara vecină anunță că aproximativ 463 de minori au fost răniți. Potrivit responsabililor, 1938 de instituții de învățământ au fost deteriorate de la debutul luptelor, iar 182 – distruse complet.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Kievul precizează că informațiile nu sunt definitive și se actualizează constant, iar despre exactitatea lor nu se poate vorbi cât autoritățile nu pot inspecta complet zonele unde se dau actualmente lupte.

Forțele ruse ocupă în prezent aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, a spus joi președintele ucrainean Vladimir Zelenski, într-un mesaj video adresat Parlamentului din Luxemburg.

#case distruse #decese #războiul din Ucraina #Zelenski

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.