Inspectoratul General pentru Situații de Urgență informează că, 55 focare de vegetație uscată au fost stinse de pompieri pe parcursul ultimelor 24 de ore. Cele mai multe incendii de iarbă și stufăriș au fost lichidate de salvatori în sudul și centrul țării.

La Comrat, angajații IGSU au avut misiunea să intervină la stingerea a peste 30 ha de vegetație în apropiere de localitatea Cotovscoe, iar la Baccealia, raionul Căușeni, pompierii au stins 10 ha de iarbă aprinsă. De intervenția IGSU a fost nevoie și în localități din raioanele Strășeni, Cimișlia, Hîncești și Ialoveni. La Molești, salvatorii au lucrat intens pentru a stinge 10 ha de iarbă aprinsă, iar la Cojușna, Lipoveni și Cotul Morii pompierii au lichidat câte 2 ha de vegetație cuprinsă de flăcări. În total pe parcursul zilei de 7 februarie angajații IGSU au stins 165 ha de vegetație și stufăriș aprins.

În acest context Inspectoratul General pentru Situații de Urgență îndeamnă repetat oamenii să respecte regulile antiincendiare și să nu aprindă vegetația uscată. În condiții de umiditate redusă și vânt focarele se răspândesc cu repeziciune înregistrând prejudicii impunătoare. În situații de risc persoanele pot apela Serviciul 112.

#IGSU #incendii #pompieri #vegetatie uscata

Un beci istoric ar putea deveni atracție turistică în orașul Leova, după ce a fost descoperit în timpul lucrărilor de reconstrucție a trotuarelor. Intrarea în construcția subterană va fi conservată, iar pavajul va fi montat pe o placă provizorie din beton, astfel încât spațiul să poată fi păstrat și pus ulterior în valoare.

Anunțul a fost făcut sâmbătă, 7 noiembrie, de primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean. Edilul a precizat că, după coordonarea cu Agenția Națională Arheologică, locul ar putea fi amenajat pentru a deveni un nou obiectiv turistic al orașului.

Menționăm că nu este prima descoperire de acest fel în Leova. Anul trecut, o altă construcție subterană a fost identificată în zona centrală a orașului, după prăbușirea unei plăci de beton în apropierea Casei de Cultură. La fața locului, specialiștii Agenției Naționale Arheologice au constatat că este vorba despre o pivniță boltită, construită din cărămidă, cu o vechime de peste 150 de ani.

Construcția include, pe lângă încăperea principală, o galerie descendentă care duce spre un nivel inferior. Potrivit arheologilor, structura este specifică pivnițelor și cramelor folosite în trecut pentru păstrarea alimentelor sau a butoaielor cu vin.