Canabis, cocaină, heroină: gama şi disponibilitatea drogurilor continuă să se extindă în Europa, la fel şi producţia lor, avertizează vineri Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri (EMCDDA) în raportul său anual, citat de agenţiile internaţionale de presă.

„Voi rezuma această situaţie după cum urmează: Peste tot, de toate, toată lumea. Drogurile ilicite clasice sunt acum accesibile pe scară largă, în timp ce continuă să apară noi substanţe cu un conţinut ridicat de principii active”, a notat Alexis Goosdeel, directorul observatorului, citat într-un comunicat de presă.

Raportul atrage atenţia asupra gamei largi de substanţe psihoactive disponibile, care sunt adesea cu un conţinut ridicat de ingrediente active şi cu un grad ridicat de puritate.

Doar o mică parte din volumul de cocaină care ajunge în Europa este confiscată

Deja de mai mulţi ani cocaina produsă în America de Sud îşi consolidează poziţia în Europa, unde ajunge în cantităţi mari prin porturi, ascunsă în containere maritime, cu un total de 303 tone confiscate în 2021.

Datele preliminare arată că anul trecut au fost interceptate 162 de tone numai în porturile Anvers (Belgia) şi Rotterdam (Olanda), în timp ce doar în Franţa au fost interceptate 27,7 tone de pulbere albă.

Datele sugerează că grupurile infracţionale organizate vizează în mai mare măsură porturi mai mici situate în alte ţări ale UE, precum şi în ţările învecinate, subliniază observatorul.

Chiar autorităţile admit că doar o mică parte din volumul de cocaină ajunsă în Europa este confiscată de forţele de ordine.

Canabisul, drogul numărul 1, consumat de peste 22 de milioane de europeni în 2022

Raportul EMCDDA atenţionează şi în legătură cu apariţia atelierelor de fabricare a cocainei pe teritoriul european: aici au fost desfiinţate în 2021 un total de 34 de laboratoare, faţă de 23 în 2020.

Cocaina este cel mai popular stimulent ilegal folosit în Europa, fiind consumată anul trecut de 3,7 milioane de adulţi (cu vârsta între 15 şi 64 de ani). Rămâne însă cu mult în urma canabisului, drogul numărul 1, consumat de peste 22 de milioane de adulţi europeni în 2022.

Observatorul îşi exprimă preocuparea faţă de impactul derivaţilor canabisului asupra sănătăţii publice.

Este cazul hexahidrocannabinolului (HHC), pe care Agenţia Naţională pentru Siguranţa Medicamentului şi a Produselor de Sănătate (ANSM) l-a clasat săptămâna aceasta pe lista narcoticelor şi interzise la vânzare în Franţa, notează AFP. HHC a devenit primul canabinoid semisintetic semnalat în UE, fiind detectat în două treimi din statele membre. Acesta este vândut în unele ţări din UE ca alternativă „legală” la canabis.

41 de droguri noi au fost raportate pentru prima dată în Europa, anul trecut

Aproximativ un milion de europeni au folosit, de asemenea, opioide în 2021, potrivit EMCDDA. Heroina rămâne cel mai frecvent utilizat opioid ilegal şi disponibilitatea sa este ridicată.

Cantităţile de heroină confiscate au crescut de peste două ori în 2021, ajungând la 9,5 tone în UE, precum şi un record de 22,2 tone numai în Turcia. Aproape toată heroina consumată în Europa provine din Afganistan, unde talibanii au anunţat interzicerea cultivării macului pentru opiu în aprilie 2022.

Războiul din Ucraina a perturbat logistica heroinei, care ajunge în Europa via Asia Centrală, Caucaz şi Marea Neagră. Disponibilitatea sa în Ucraina a scăzut astfel, favorizând utilizarea de noi rute.

Spre deosebire de America de Nord, noile opioide sintetice (de exemplu, derivaţi de fentanil şi nitazen) joacă încă un rol relativ mic pe piaţa europeană a drogurilor, deşi reprezintă deja o problemă semnificativă în unele ţări.

În Ţările de Jos autorităţile raportează o creştere a consumului de ketamină, un anestezic şi analgezic deturnat în scopuri recreative, în special în rândul tinerilor în timpul petrecerilor tehno. Capturile din Europa sunt stabile de câţiva ani (peste o tonă).

Raportul face şi un bilanţ al noilor substanţe psihoactive (NPS), conform căruia în 2022 un număr de 41 de droguri noi au fost raportate pentru prima dată pe Bătrânul Continent, ridicând la 930 numărul total de substanţe psihoactive noi monitorizate de EMCDDA.

#Droguri #Europa #raport

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.