Coroziunea la împrejmuiri începe aproape întotdeauna local – în zona inferioară, la contactul cu solul sau betonul, pe muchiile după tăiere, în cordoanele de sudură și în jurul elementelor de fixare. De aceea, „rezistența la coroziune”, în sens tehnic, nu este un singur material, ci o combinație: evaluarea corectă a mediului, un sistem de protecție ales corect și detalii constructive care nu rețin apă și murdărie. Clasificarea corozivității atmosferice este definită în ISO 9223, prin categoriile C1–C5 și CX (condiții extreme).

Pentru garduri în Moldova acest subiect este cât se poate de practic: durata de viață este influențată de variațiile de umiditate, ciclurile de iarnă și poluarea din zonele urbane. Chiar și la aceeași grosime a metalului, două obiective pot avea rezultate diferite dacă unul se află într-o atmosferă mai agresivă și are „capcane de apă” în noduri. În astfel de cazuri, RoofArt tratează împrejmuirea ca un sistem inginerec: selectează protecția în funcție de condițiile amplasamentului și proiectează nodurile astfel încât stratul de protecție să funcționeze în exploatare, nu doar să arate bine imediat după montaj.

De unde începi: mediul și durabilitatea cerută

Primul pas pentru garduri în Moldova este stabilirea categoriei de corozivitate a mediului (conform ISO 9223) și a durabilității țintă a sistemului de protecție. Apoi este logic să te raportezi la ISO 12944: standardul leagă tipul mediului de selecția sistemelor de vopsire și descrie abordarea pentru proiectarea protecției cu o durată definită (durabilitate). În practică, asta înseamnă: nu există „o vopsea universală” – sistemul trebuie să corespundă clasei de mediu și detaliilor reale ale construcției.

Metode principale de protecție a oțelului

Zincare la cald pentru produse finite. Pentru rame, stâlpi și elemente sudate din garduri în Moldova, zincarea la cald este adesea considerată nivelul de bază al protecției. ISO 1461 descrie proprietățile generale și metodele de încercare pentru acoperirile obținute prin zincare la cald a articolelor fabricate din fier și oțel și precizează explicit că nu se aplică produselor zincate continuu (tablă, sârmă, plasă etc.). Acest detaliu contează: standardul și controlul calității pentru un „produs fabricat” și pentru „tablă / produs plat zincat continuu” sunt diferite.

Produse plate zincate continuu. Dacă în garduri în Moldova se folosesc panouri din produse zincate continuu, reperul este EN 10346: standardul stabilește cerințe pentru produsele plate acoperite continuu prin imersie la cald și enumeră tipuri de acoperiri (Z, ZF, ZA, AZ, AS etc.), precum și domenii tipice de grosimi. În același timp, muchiile tăiate, găurile și zonele de fixare cer atenție suplimentară – exact acolo pornește frecvent coroziunea locală.

Sistem „duplex” (zinc + vopsire). Pentru garduri în Moldova în medii mai solicitante se aplică principiul „strat de zinc + sistem de vopsire”, pentru a combina protecția catodică cu cea de barieră. ISO 12944-5 descrie tipurile de vopsele și sisteme de vopsire folosite uzual pentru protecția anticorozivă a structurilor din oțel și oferă ghidaj pentru selecția sistemelor în funcție de mediu și durabilitate.

Detaliile constructive care decid durata de viață

Chiar și un sistem bun de protecție își pierde rapid eficiența dacă detaliile rețin apă: profile închise fără drenaj, polițe orizontale, racorduri strânse la beton fără evacuare. Pentru garduri în Moldova zona inferioară este critică: trebuie eliminată umezirea de lungă durată și asigurat accesul pentru inspecție și reparații locale. Elementele de fixare se aleg astfel încât să nu creeze cupluri galvanice și să nu distrugă acoperirea în zona găurilor.

#garduri rezistente #metal #montaj #montare

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.