Oxana Demcenco, fondator din Ucraina SRL „Gările Auto Moderne”, susține că decizia statului de a rezilia contractul de parteneriat public-privat, care viza modernizarea gărilor și stațiilor auto, reprezintă o încălcare a drepturilor investitorilor. De asemenea, este o încălcare a prevederilor contractului în sine. Demcenco anunță că reprezentanții companiei s-au adresat în instanță, cu trei cereri împotriva Agenției Proprietății Publice. Fondatoarea face apel la președinta Maia Sandu să ia în vizor acest caz și să nu admită încălcarea drepturilor investitorilor.

Într-o conferință de presă de la IPN, Oxana Demcenco a spus că este din Ucraina, regiunea Donețk, de unde a fost nevoită să plece după evenimentele din 2014. În 2018 și-a început activitatea de antreprenoriat în Republica Moldova.

„Am ales Republica Moldova pentru că atunci eram convinsă că este un stat în care poți investi și dezvolta afaceri. Eram convinsă că este un stat de drept în care drepturile investitorilor se respectă”, a menționat Oxana Demcenco. Ea a mai spus că după invazia Rusiei și începerea războiului pe 24 februarie anul curent, a fost nevoită să părăsească Ucraina și s-a mutat în Republica Moldova, fiind la momentul de față refugiată.

Oxana este acționar al companiei „Gările Auto Moderne” din 2019 și de atunci s-a implicat plenar în modernizarea rețelei de gări auto. Potrivit ei, toată lumea își amintește în ce stare erau gările auto și pot vedea cum arată acum. Și chiar dacă procesul de modernizare nu s-a încheiat, rezultatele sunt vizibile.

Potrivit investitoarei, Agenția Proprietății Publice nu a avut vreun argument și nici bază legală pentru rezilierea contractului de concesionare.

„Contractul putea fi reziliat doar dacă exista o hotărârea judecătorească. O asemenea decizie nu există. Noi considerăm că APP are o atitudine neobiectivă față de noi, investitorii”, a mai spus Oxana Demcenco.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În condițiile restricțiilor dictate de pandemia COVID-19, compania s-a adresat de mai multe ori Agenției Proprietății publice pentru a-i fi reînnoite obligațiile investiționale. Mai exact, să permită ca ceea ce urma să fie realizat în 2021 să fie amânat pentru anul 2022, iar ceea ce urma să fie implementat în 2022 să fie amânat pentru 2023. Și deși multe companii au fost susținute în pandemie de stat, solicitările lor au fost ignorate.

Oxana Demcenco a făcut apel la președinta Maia Sandu, dar și corpul diplomatic să ia vizor această situație întrucât nu a existat temei pentru rezilierea contractului.

Iurie Moroz, administratorul „Gările Auto Moderne”, afirmă că doar pe parcursul a trei ani, inclusiv pe perioada pandemică, compania a capitalizat investiții de peste 120 de milioane de lei în activele statului. De asemenea, au fost achitate impozite și taxe de peste 80 de milioane de lei.

„Totalizând, în această perioadă de trei ani statul a beneficiat de investiții directe, taxe și impozite în mărime de peste 200 de milioane de lei. Hotărârile luate de factorii de decizie din cadrul APP privind declararea unilaterală a rezoluțiunii contractele, în baza unor pretinse nerespectări ale condițiile contractuale și în lipsa încheierilor ale instanțelor de judecată nu sunt legitime și poartă caracter ilegal”, a declarat Iurie Moroz.

#Agentia Proprietatii Publice #contract #gari #reziliere

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.