Ambalajele de băuturi nu vor mai ajunge la gunoi, ci vor fi colectate și reciclate. Ministerul Mediului anunță că, începând cu 2027, Republica Moldova va implementa Sistemul de Depozit pentru Ambalaje (SDA), o soluție modernă menită să încurajeze responsabilitatea și să protejeze mediul.

Prin intermediul noului sistem, la achiziționarea unei băuturi se va plăti o garanție simbolică, care va putea fi recuperată integral atunci când ambalajul este returnat la punctele de colectare. Ambalajele vor fi marcate și identificate prin cod de bare, pentru a fi recunoscute mai rapid și corect. Astfel, sticlele și dozele nu vor mai ajunge în natură, ci vor fi reintegrate în procesul de reciclare.

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că dezvoltarea Sistemului de Depozit reprezintă o prioritate strategică pentru țara noastră. Potrivit lui, este esențial să ne concentrăm eforturile pentru ca, începând cu anul 2027, sistemul să poată fi implementat. Totodată, ministrul a subliniat impactul major pe care acesta îl va avea atât asupra protecției mediului, cât și asupra economiei naționale.

„Sistemul de depozit este motorul dezvoltării unei industrii a reciclării aici în Republica Moldova. Fiecare ambalaj returnat înseamnă mai puține gunoaie aruncate pe dealuri, în râuri și lacuri, dar și materie primă pentru o fabrică, un antreprenor, un inovator. Înseamnă mai puține importuri de plastic, mai multă procesare locală, mai multă valoare adăugată, produsă aici, în Moldova”, a spus Hajder.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sistemul de Depozit pentru Ambalaje (SDA) reprezintă un pas esențial către un model modern de gestionare a deșeurilor, care va contribui la reducerea poluării, la creșterea reciclării și la protecția mediului în Republica Moldova.

Prin dezvoltarea Sistemului de Depozit pentru Ambalaje, Moldova face un pas concret către consolidarea economiei verzi. Ministerul Mediului își reafirmă angajamentul de a sprijini acest proces prin politici clare, dialog permanent cu mediul de afaceri și atragerea investițiilor necesare pentru construirea unei industrii moderne a reciclării, care să genereze locuri de muncă și valoare adăugată în economie.

#ambalaje #bauturi #Moldova #reciclare

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.