China şi-a schimbat brusc politica, la începutul lunii, ridicând majoritatea restricţiilor sanitare în vigoare timp de aproape trei ani, de la apariţia primelor cazuri de coronavirus în oraşul Wuhan. În același timp, locuitorii din China pot merge acum la muncă „în mod normal”, chiar dacă prezintă simptome de COVID-19, au indicat autorităţile din ţara în care un singur caz putea duce la izolarea a mii de persoane, scrie Agerpres.

„Pacienţii asimptomatici şi uşor simptomatici pot merge la muncă în mod normal”, se arată într-un anunţ al autorităţlor locale, publicat duminică.

Documentul prevede că nu vor mai fi necesare testările de screening, cu excepţia şcolilor şi a unităţilor sanitare. Aceasta este o inversare spectaculoasă a strategiei sanitare a celei mai populate ţări de pe planetă.

În virtutea unei aşa-numite politici stricte „zero COVID”, chinezii au fost supuşi recent aproape zilnic la teste de depistare a virusului şi la carantine obligatorii în cazul unui test PCR cu rezultat pozitiv. Cartiere sau chiar oraşe întregi puteau fi închise de îndată ce erau descoperite câteva cazuri. Guvernul încurajează acum populaţia să se izoleze acasă doar în cazul apariţiei unor simptome de COVID-19.

Provincia Zhejiang, învecinată cu Shanghai, a decis, de asemenea, că persoanele care prezintă simptome uşoare pot „continua să lucreze”, cu condiţia să îşi ia „măsuri de protecţie”. China nu ar fi pregătită să facă faţă acestui val de infecţii, se tem experţii, pe măsură ce ţara continuă să se redeschidă, iar milioane de persoane în vârstă, vulnerabile, sunt încă nevaccinate. Cei 22 de milioane de locuitori ai Beijingului sunt afectaţi în mod deosebit de valul de cazuri de infectare, fără precedent în acest oraş de la începutul pandemiei şi care s-a răspândit cu repeziciune în ultimele zile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.