DeepMind, o companie britanică deținută de Google, ar putea fi pe punctul de a obține inteligență artificială la nivel uman. Nando de Freitas, cercetător la DeepMind și profesor de învățare automată la Universitatea Oxford, a spus că „jocul s-a încheiat” în ceea ce privește rezolvarea celor mai grele provocări din cursa pentru obținerea inteligenței generale artificiale (AGI).

AGI se referă la o mașină sau un program care are capacitatea de a înțelege sau de a învăța orice sarcină intelectuală pe care o poate face o ființă umană și să o facă fără pregătire.

Potrivit lui De Freitas, misiunea oamenilor de știință este acum extinderea programelor AI, cum ar fi cu mai multe date și putere de calcul, pentru a crea un AGI.

DeepMind a dezvăluit un nou „agent” AI numit Gato, care poate îndeplini 604 de sarcini diferite „într-o gamă largă de medii”.

Gato folosește o singură rețea neuronală – un sistem de calcul cu noduri interconectate care funcționează ca celulele nervoase din creierul uman. Poate conversa prin chat, subtitra imagini, stivui blocuri cu un adevărat braț robot și se poate juca pe consola de jocuri video Atari din anii 1980, susține DeepMind.

Scepticism

Cu toate acestea, el a recunoscut că omenirea este încă departe de a crea o inteligență artificială care să treacă testul Turing – un test al capacității unei mașini de a prezenta un comportament inteligent echivalent sau care nu poate fi distins de cel al unui om.

Gato a fost construit pentru a realiza o varietate de sute de sarcini, dar această abilitate poate compromite calitatea fiecărei sarcini, potrivit altor comentatori.

Într-un alt articol de opinie, editorialistul ZDNet Tiernan Ray a scris că agentul „de fapt nu este atât de bun în mai multe sarcini”.

„Pe de o parte, programul poate face mai bine decât un program dedicat de învățare automată la controlul unui braț robot Sawyer care stivuiește blocuri”, a spus Ray. „Pe de altă parte, produce subtitrări pentru imagini care în multe cazuri sunt destul de slabe, iar abilitatea sa de a dialoga prin chat standard cu un interlocutor uman este la fel de mediocră, provocând uneori enunțuri contradictorii și fără sens”.

De exemplu, când era un chatbot, Gato a spus inițial în mod eronat că Marsilia este capitala Franței.

DeepMind detaliază pe subiectul Gato într-o nouă lucrare de cercetare, intitulată „Un agent generalist”, care a fost postată pe serverul de pretipărire Arxiv.

Autorii companiei au spus că un astfel de agent va prezenta o „îmbunătățire semnificativă a performanței” atunci când va fi extins.

Viitorul omenirii

AGI a fost deja identificat ca o amenințare viitoare care ar putea distruge umanitatea fie în mod deliberat, fie accidental.

Dr. Stuart Armstrong de la Institutul pentru Viitorul Umanității de la Universitatea Oxford a spus anterior că AGI va face oamenii redundanți și ne va șterge. El crede că mașinile vor funcționa la viteze de neconceput pentru creierul uman și vor omite comunicarea cu oamenii pentru a prelua controlul asupra economiei și piețelor financiare, transporturilor, asistenței medicale și multe altele.

Dr. Armstrong a spus că o instrucțiune simplă către un AGI pentru a „preveni suferința umană” ar putea fi interpretată de un super computer drept „uciderea tuturor oamenilor”, deoarece limbajul uman este ușor de interpretat greșit.

Înainte de moartea sa, profesorul Stephen Hawking a declarat pentru BBC: „Dezvoltarea inteligenței artificiale complete ar putea semna sfârșitul rasei umane”.

Într-o lucrare din 2016, cercetătorii DeepMind au recunoscut necesitatea unui „buton roșu” pentru a împiedica o mașină să finalizeze „o secvență dăunătoare de acțiuni”.

DeepMind, care a fost fondată la Londra în 2010 înainte de a fi achiziționată de Google în 2014, este cunoscută pentru crearea unui program AI care l-a învins pe jucătorul profesionist de Go Lee Sedol, campionul mondial, într-un meci de cinci jocuri în 2016.

În 2020, firma a anunțat că a rezolvat o problemă veche de 50 de ani în biologie, cunoscută sub numele de „problema de pliere a proteinelor” – știind cum secvența de aminoacizi a unei proteine dictează structura sa 3D.

DeepMind a susținut că a rezolvat problema cu o acuratețe de 92% prin antrenarea unei rețele neuronale cu 170.000 de secvențe de proteine cunoscute și diferitele lor structuri.

Cinci cetățeni moldoveni au fost reținuți în Italia, fiind suspectați că au furat trei opere semnate de Paul Cézanne, Pierre-Auguste Renoir și Henri Matisse. Tablourile, evaluate la peste 9 milioane de euro, au fost recuperate după aproape cinci luni de la furt.

Potrivit agenției ANSA, operele au fost furate în noaptea de 22 spre 23 martie de la Fundația Magnani-Rocca din Mamiano di Traversetolo, în apropiere de Parma. Acestea au fost găsite de Carabinieri într-o locuință din Parma, în timpul unei percheziții.

Este vorba despre „Tasse et plat de cerises” de Cézanne, estimată la aproximativ 6 milioane de euro, „Les Poissons” de Renoir, evaluată la circa 3 milioane de euro, și „Odalisque sur la Terrasse” de Matisse, în valoare de aproximativ 20.000 de euro.

Potrivit anchetatorilor, nouă persoane de origine moldovenească sunt cercetate în acest caz, iar pentru cinci dintre ele a fost dispusă reținerea. Suspecții sunt cercetați pentru furt și asociere în scopul comiterii de infracțiuni.

Anchetatorii susțin că gruparea ar putea fi implicată în alte 14 furturi comise în provincia Parma și în zonele din apropiere. Ar fi fost vizate locuințe, localuri și companii. În cadrul anchetei au fost efectuate 15 percheziții și a fost identificată și o rețea de persoane care ar fi ajutat gruparea.

Cele trei tablouri au fost ascunse într-o cutie pentru televizor, în locuința unuia dintre suspecți. Anchetatorii au ajuns la grupare pornind inclusiv de la obiectele abandonate la locul furtului, printre care un extinctor și un mâner de târnăcop rupt.

Camerele de supraveghere au surprins momentul furtului. Doi bărbați cu fețele acoperite au intrat printr-o fereastră, au mers direct în sala în care erau expuse operele și le-au desprins de pe pereți. Tablourile au fost apoi transmise unui complice aflat în exterior. Întreaga operațiune a durat mai puțin de trei minute.

O a patra operă a lui Renoir, „Paysage de Cagnes”, a fost abandonată de hoți în timp ce fugeau.

Furtul a devenit public la o săptămână după ce s-a produs și a atras atenția internațională. Potrivit anchetatorilor, mediatizarea puternică ar fi făcut dificilă vânzarea unor opere atât de cunoscute, astfel că tablourile au rămas ascunse.

Reprezentanții Fundației Magnani-Rocca au salutat recuperarea operelor. Directorul științific Stefano Roffi a declarat că este o zi „cu adevărat fericită”, întrucât colecția fondatorului Luigi Magnani este din nou completă. Fundația găzduiește una dintre cele mai importante colecții private de artă din Italia.