Prim-ministra anticipează că dacă Gazprom ne închide robinetul de gaz, administrația din stânga Nistrului va trebui să plătească în avans livrările. Declarațiile au fost făcute la televiziunea naționala, șefa Guvernului punctând că regiunea separatistă poate fi aprovizionată, ca și teritoriul constituțional, de pe piața internațională.

Deocamdată nu există răspuns clar de la Gazprom referitor la livrările gazului după 1 octombrie. Potrivit prim-ministrei, sunt două situații pe care le-am putea avea: fie de pe 1 octombrie Republica Moldova ar putea plăti mai puțin, fie se opresc livrările, fiind invocată auditul datoriilor Moldovagaz, care încă nu s-a realizat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Avem scrisori care ne spun că trebuie să soluționăm până la 1 octombrie problema datoriilor, noi le-am solicitat ca termenul să fie extins. Am solicitat să avem claritate despre furnizarea gazelor naturale și despre volume, încă nu avem claritate. Dacă vom accesa gaze naturale de pe piața internațională sau de la parteneri la un preț avantajos, în primul rând trebuie să plătim pentru gazul consumat și trebuie să plătim în avans. Nu e posibil să fie livrate gaze naturale în partea stângă a Nistrului fără a plăti în avans. Există posibilități. Există conectare și cu Ucraina care poate fi accesată, dar este vorba de plata în avans a gazelor naturale și trebuie să avem suficiente cantități”, a spus Natalia Gavrilița.

Referitor la solicitările lui Krasnoselski de se întâlni cu administrația constituțională a țării, Natalia Gavrilița este de părerea că acestea vin din cauza problemelor de securitate, războiului din Ucraina și impactului lu asupra regiunii, conform IPN. „Lucrurile s-au schimbat, avem acest război, avem hotarul cu Ucraina închis, avem probleme pe care le discutăm mai activ pentru că încercăm să menținem pacea și securitatea în regiune. S-au schimbat datele problemei și Krasnoselski vrea să discute noile circumstanțe, dar noi comunicăm la nivel de instituții”, a conchis Gavrilița.

#gaz #Krasnoselski #Natalia Gavrilita #piata internationala #plată în avans #Rusia

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.