Gavrilița comentează eventualitatea extinderii războiului în Moldova: Nu vedem planuri specifice

Există riscuri de securitate pentru Republica Moldova în contextul problemei transnistrene, însă deocamdată autoritățile nu văd „planuri specifice”. Declarația a fost făcută de Natalia Gavrilița, după ce subiectul a fost deschis de jurnaliștii străini care au participat la conferința susținută alături de ambasadoare ONU în SUA.

Șefa Executivului a punctat că Moldova urmează să ceară susținere, în cadrul conferinței de la Berlin. Aceasta a precizat că se referă inclusiv la suport logistic, economic, de gestionare a fluxului de migranți, dar și sprijin politic.

„Avem neutralitate consfințită în Constituție. Ne așteptăm ca aceasta să fie respectată de toți actorii. Există anumite riscuri legate de regiunea separatistă și trebuie să rămânem vigilineți. Nu vedem deocamdată planuri specifice de implicare a Moldovei în acest conflict și contăm pe sprijinul partenerilor, pe sprijinul Statelor Unite, țărilor europene, pentru ca această situație să rămână stabilă”, a reiterat Gavrilița.

Precizăm că în cadrul conferinței care a avut loc la Guvern, Linda Thomas-Greenfield a anunțat că SUA ne oferă suport adițional de 50 de milioane de dolari. Banii vor fi destinați soluționării crizei refugiaților ucraineni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#extinderea războiului în Moldova #riscuri de securitate #războiul din Ucraina #Gavrilita

Danemarca a decis luni să acorde sistematic azil femeilor şi fetelor originare din Afganistan, unde drepturile lor au fost reduse drastic după revenirea talibanilor la putere, relatează AFP.

„Decizia se bazează pe informaţii referitoare la deteriorarea continuă a condiţiilor de viaţă a femeilor şi fetelor în Afganistan”, a declarat Comisia daneză de apel pentru refugiaţi într-un comunicat, bazându-se pe un raport publicat recent de Agenţia europeană pentru azil.

„Acest raport arată că situaţia unui număr de grupuri de persoane din Afganistan, în special femei şi fete, este de natură să constituie o persecuţie în sensul Convenţiei pentru refugiaţi”, potrivit acesteia.

Conform Comisiei daneze de apel pentru refugiaţi, cinci cazuri în suspensie privind femei afgane vor fi rezolvate în sensul că acestora li se va acorda azil pe baza noii decizii.

Autoritatea va reexamina totodată cazurile de femei afgane cărora le-a refuzat acordarea de azil după sosirea talibanilor la putere în vederea acordării unui drept de sejur persoanelor vizate în virtutea noii decizii (circa zece cazuri).

Ea va examina de asemenea toate cazurile privind cetăţeni afgani de sex masculin (circa 30 de cazuri) cărora le refuzase acordarea de azil de la aceeaşi dată.

De la revenirea lor la putere în august 2021, talibanii au erodat treptat libertăţile câştigate de femei în ultimii 20 de ani după căderea regimului lor precedent în 2001.

În afară de faptul că li se refuză dreptul de a studia, femeilor le este interzis accesul la majoritatea funcţiilor publice.

O femeie în Afganistan nu are dreptul să călătorească fără a fi însoţită de o rudă masculină şi trebuie să se acopere cu o burqa sau cu un hijab când ies din casă.

La sfârşitul lunii decembrie, autorităţile talibane au ordonat de asemenea organizaţiilor neguvernamentale locale şi străine să nu mai angajeze femei, după „plângeri serioase” privind modul lor de a se îmbrăca, la patru zile după o interdicţie de a studia la universitate din aceleaşi motive.