Prim-ministra Natalia Gavrilița a vizitat astăzi un complex agroindustrial din satul Șișcani, raionul Nisporeni, specializat în prelucrarea și uscarea fructelor. Întreprinderea vinde produsele finite pe piața internă, dar și în țări ca România, Bulgaria, SUA, Canada etc, anunță responsabilii de la Guvern.

Gavrilița a declarat că Executivul va continua să susțină mediul de afaceri, prin intermediul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, inclusiv al fondului FACEM, ce presupune linii de creditare pe termen lung, la dobândă fixă, pentru ca agenții economici să-și poată planifica mai bine investițiile.

„Am reușit deja să identificăm noi piețe de desfacere pentru producătorii autohtoni. Vă încurajez să folosiți instrumentele pe care le oferim pentru a vă dezvolta afacerea și a crește Republica Moldova”, a menționat Gavrilița.

De asemenea, șefa Executivului a declarat că sprijinul antreprenorilor este una din prioritățile Guvernului și că există și un program de compensații de la stat destinat agenților economici.

„Ca și anul trecut, vom crea un mecanism de compensare a cheltuielilor pentru energie și gaz, timp de trei luni, în perioada de iarnă. Lucrăm acum la elaborarea acestui instrument. Vom veni cu detalii în scurt timp”, a adăugat Gavrilița.

Administratorul companiei unde a fost Gavrilița este Dorin Cibotaru. Omul de afaceri spune că intenționează să depună dosare de participare la programele de suport ale Guvernului, „pentru a fi mai competitivi și mai pregătiți de piața europeană”.

„Ne-am propus să dezvoltăm și să modernizăm compania, inclusiv să-i creștem capacitatea de producere, dublând numărul de angajați. În perspectivă, ne dorim ca produsele noastre să ajungă și pe mesele copiilor din grădinițele și școlile din țară”, a menționat antreprenorul.

Compania „NISVINEX GRUP” este o afacere de familie, lansată în anul 2004, profilul căreia este prelucrarea, uscarea și păstrarea fructelor. Astăzi, în cadrul întreprinderii muncesc peste 30 de angajați. Societatea dispune de trei depozite moderne și mai multe camere frigorifice, cu o capacitate totală de păstrare de 4 mii de tone.

#fabrica #Natalia Gavrilita #Nisporeni

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.