Demisia de acum nouă luni a cabinetului de miniștri condus de Natalia Gavrilița a stârnit un val de nedumerire la nivelul societății moldovenești, iar multe dintre întrebări au rămas până în prezent fără răspuns. Fosta prim-ministră a recunoscut că presiunea venită dinspre cetățeni pe fondul multiplelor crize a făcut ca guvernul să piardă suportul politic, informează jurnal.md.
Mai mult, executivul condus de Gavrilița era deosebit de apreciat în afara RM, în timp ce la nivel intern – cabinetul de miniștri nu a beneficiat niciodată de un sprijin similar. Preisiunea în creștere, indusă de criza energetică și economică, suprapusă peste incertitudinea și amenințările generate de războiul pornit la granița Republicii Moldova au deschis drumul spre demisie a cabinetului condus de Gavrilița.
Provocările majore și reformele ambițioase inițiate, alături de nemulțumirea tot mai înverșunată a maselor, au făcut ca Guvernul să piardă suportul politic, ceea ce a provocat, în consecință, demisia.
„A fost o presiune care exista, pentru că erau crize suprapuse și, în același timp, multe reforme. Eu înțeleg acestă presiune și repet: am avut crize, s-a pornit un război în regiunea noastră, cu foarte multă incertitudine, am avut consecințe economice grave, am avut inflație care a bătut în buzunarul cetățeanului. Pentru toate lucrurile astea trebuia o valvă ca această presiune să fie eliberată. S-a mers pe demisie, pentru că, la un moment dat, această presiune care venea din diferite direcții, a fost preluată de conducerea politică și guvernul a pierdut suportul politic. Iar guvernul pleacă anume atunci când pierde acest suport”, a explicat fosta prim-ministră a țării.
Totuși, Gavrilița recunoaște că peste hotarele țării, eforturile Guvernului de a stabiliza situația internă și a continua reformele începute erau deosebit de apreciate. Acest lucru nu poate însă fi valabil și la nivel intern, unde se atesta o insuficiență de sprijin pentru cabinet.
Potrivit Nataliei Gavrilița, evoluția evenimentelor ar fi fost cu totul alta dacă și în Republicii Moldova, ar fi existat tot atâta susținere câtă venea din afară.
„Dacă vă amintiți, eu am spus clar că noi eram foarte apreciați pentru ce am realizat, dar asta doar în țări unde există suficientă expertiză pentru ca să înțeleagă ce înseamnă așa-numitul „counterfactual”. Dacă am fi avut același suport pe care l-am avut și din afară, atunci lucrurile se mișcau mult mai repede”, a mai adăugat actuala membră a Consiliului de supraveghere al Băncii Naţional.
Divizarea și lipsa de coeziune care caracterizează societatea moldovenească ar fi în prezent marea problemă care împiedică solidaritatea în perioade de criză și capacitatea de reziliență a Republicii Moldova în fața amenințărilor interne și externe.
„Apropo, noi nu suntem foarte uniți în jurul unor lucruri și vreau să vă spun că această divizare ne joacă festa. Noi tot spunem că avem amenințări din străinătate, ceea ce este adevărat. În același timp, ne-ar fi mult mai ușor să facem față acestor atacuri asupra democrației și interferenței străine, dacă am putea găsi câteva lucruri de bază care sunt în interesul național, care să fie sfinte și să nu fie atacate”, a conchis Natalia Gavrilița.
