În cadrul Forumului Economic de la Davos, Natalia Gavrilița a avut o serie de întrevederi, printre care și cea cu prim-ministrul Georgiei, Irakli Garibashvili. În acest an, țările marchează cea de-a 30-a aniversare de la stabilirea relațiilor diplomatice între Republica Moldova și Georgia.

De asemenea, oficialii au făcut un schimb de opinii privind parcursul european al celor două state. În discuții, Natalia Gavrilița a menționat că obținerea statutului de țară-candidat este o prioritate pentru Executivul de la Chișinău, iar autoritățile vor depune în continuare efort pentru a atinge obiectivul de integrare europeană, în baza principiului de meritocrație.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, Natalia Gavrilița a avut o întâlnire cu omologul său din Principatul Liechtenstein, Daniel Risch. Interesul pentru consolidarea relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și Principatul Liechtenstein a fost exprimat la întrevederea celor doi. Oficialii s-au întâlnit în cadrul Forumului Economic de la Davos pentru a face un schimb de opinii privind evoluțiile regionale în contextul războiului din Ucraina și colaborarea dintre Republica Moldova și Liechtenstein în domeniile de interes reciproc.

În mod special, oficialii au analizat perspectivele cooperării pe segmentul economic. În acest sens, prim-ministra a menționat că atragerea investițiilor rămâne o prioritate pentru Executiv și o cale sigură spre dezvoltarea economică ascendentă a țării.

De asemenea, părțile au vorbit despre posibilitatea diversificării piețelor de export și a negocierii acordului de liber schimb între statele Asociației Europene a Liberului Schimb (EFTA) și Republica Moldova.

#Forumul Economic Mondial de la Davos #Georgia #Liechtenstein #Natalia Gavrilita

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.