Controversata conductă Nord Stream 2, care leagă direct Rusia de Germania prin Marea Baltică, a fost umplută miercuri, 29 decembrie cu gaze şi poare începe livrarea, a anunţat compania care administrează gazoductul, Nord Stream 2 AG, din Elveţia.
Noua conductă, proiect al companiei ruse Gazprom, poate transporta un total de 55 de miliarde de metri cubi de gaze pe an. Noua conductă a fost finalizată în septembrie, după ani de controverse, dar nu a primit încă aprobarea autorităţii germane de reglementare, proces care ar putea dura până în a doua jumătate a anului 2022, scrie adevărul.ro
Preşedintele rus, Vladimir Putin a declarat la o şedinţă de guvern, la care a participat şi Aleksei Miller, preşedintele Gazprom, că noua conductă va stabiliza preţurile pe pieţele europene.
„Cum va primi aprobarea să funcţioneze, volume mari, volume suplimentare, de gaz rusesc vor începe imediat să curgă în Europa. Preţurile de pe piaţa spot se vor resimţi imediat” a continuat Putin, „iar consumatorii din ţările care folosesc gazul rusesc vor resimţi şi ei, imediat, efectul” a spus Putin.
Preţul gazelor a crescut în ultimele luni la cote record, ca urmare a unei combinaţii de factori: relansarea economiilor după primul an de pandemie, rezerve foarte joase de gaze în Europa şi venirea iernii. Concomitent, Gazprom nu a mai reacţionat la cereri suplimentare de gaze, achitându-şi numai contractele vechi, pe lungă durată.
Ţările occidentale acuză de săptămâni întregi Rusia că limitează livrările de gaze pentru a face presiuni asupra Europei, încercând astfel să forţeze aprobările finale pentru Nord Stream 2, totul pe fondul tensiunilor legate de situaţia de la graniţa cu Ucraina.
Într-un interviu, experta Aura Săbăduş, de la Independent Commodity Inteligence Services, crede însă că Gazprom nu ar avea capacitatea de a livra cât gaz se cere, pentru că ar fi investit în proiecte costisitoare, ca Nord Stream 2, în loc de producţie.
„ (…) s-au ascuns practic în spatele acestei aure de mister, că, vezi Doamne, ei încearcă să forţeze mâna Europei să aprobe sau să certifice Nord Stream-ul şi numai atunci vor da drumul la gaze, de fapt, se ascund de ceva care e mult mai banal, anume faptul că probabil nu au aceste gaze disponibile, nu le pot pune la dispoziţie, pentru că nu au investit suficient”, spune Aura Săbăduş în interviul cu Europa Liberă.
Preşedintele rus, Vladimir Putin şi Gazprom au respins acuzaţiile că ar utiliza gazul ca pârghie de presiune şi spun că Nord Stream 2 este un proiect pur comercial. Un argument susţinut până acum şi de fosta cancelară germană Angela Merkel, care s-a retras însă din politică la începutul lunii decembrie. Germania spune că are nevoie de gaze naturale pentru a-şi ajuta tranziţia de la cărbune şi energia nucleară spre energia regenerabilă.
Poziţia actualului guvern de coaliţie de la Berlin, format din social- democraţi, verzi şi liberali este mai ambigu.
Polonia şi Ucraina au fost deosebit de vocale în opoziţia lor faţă de proiectul Nord Stream 2, Ucraina afirmând că pierde venituri importante din taxele pe tranzitul de gaze. Statele Unite s-au opus şi ele acestui proiect, iar unii membri ai Congresului au sugerat că s-ar putea impune sancţiuni care să vizeze Nord Stream 2 pentru a contracara orice nouă mişcare militară rusă împotriva Ucrainei.
