Grupul energetic rusesc Gazprom a anunţat miercuri că a stabilit un nou record în ceea ce priveşte livrările sale zilnice de gaze către China via conducta Power of Siberia, scrie Bani.md cu referire la agenția Reuters.

Gazprom nu a oferit o cifră concretă privind noul record dar a precizat că exporturile sale totale de gaze spre China via conducta Power of Siberia s-au ridicat la 22,7 miliarde metri cubi în anul 2023, de aproape 1,5 ori mai mult decât cele 15,4 miliarde metri cubi livrate în 2022.

Rusia şi-a majorat livrările de gaze spre China pentru a contracara diminuarea vânzărilor de gaze în Europa, după ce invazia din Ucraina a determinat statele occidentale să impună sancţiuni Moscovei şi să îşi reducă dependenţa de energia rusească.

Gazprom a subliniat că volumele totale de gaze livrate Chinei în 2023 au fost mai mari cu 700 milioane metri cubi, sau 3,2%, faţă de cantitatea pe care era obligat contractual să o livreze Chinei via conducta Power of Siberia. Grupul controlat de statul rus a reiterat că această conductă va ajunge la capacitatea maximă de export, de 38 de miliarde metri cubi pe an, în 2025.

Rusia poartă negocieri pentru construirea unui nou gazoduct, denumit Power of Siberia-2, care ar urma să transporte 50 de miliarde de metri cubi de gaze pe an din regiunea Yamal din nordul Rusiei, până în China via Mongolia, adică o cantitate echivalentă cu gazoductul Nord Stream 1 din Marea Baltică, conductă care acum este nefolosită după ce a fost afectată de explozii în 2022.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Proiectul Power of Siberia-2 a dobândit prioritate deoarece Moscova vrea să îşi dubleze exporturile de gaze spre China, pentru a contracara fenomenul de scădere dramatică a vânzărilor de gaze ruseşti în Europa. Însă până acum nu s-a ajuns la un acord cu privire la o serie de aspecte cheie pentru proiectul Power of Siberia-2, inclusiv cu privire la preţul gazelor livrate prin această conductă.

Potrivit calculelor Reuters, livrările de gaze prin conducte spre Europa ale grupului energetic rusesc Gazprom s-au redus cu 55,6% în 2023, până la 28,3 miliarde metri cubi, comparativ cu un vârf de 175-180 miliarde metri cubi atins în perioada anilor 2018-2019.

#china #Gazprom #livrări gaz

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.