Generalul Abdourahmane Tchiani, șeful gărzii prezidențiale, s-a autoproclamat lider al Nigerului după lovitura de stat dramatică ce a avut loc joi, 27 iulie curent. Cunoscut și sub numele de Omar Tchiani, militarul a organizat o preluare a puterii care a debutat miercuri dimineață, când preşedintele ales democratic al Nigerului, Mohamed Bazoum, a fost reţinut de trupele gărzii prezidenţiale.

Autoproclamarea spulberă prima tranziție pașnică și democratică din Niger de la independența din 1960. Se crede că președintele Mohamed Bazoum este în stare bună de sănătate și că este încă ținut captiv de propriile gărzi.

Lovitura de stat a fost condamnată categoric de actorii internaționali, inclusiv de Uniunea Africană, blocul regional al Africii de Vest (Ecowas), UE și ONU.

Generalul Tchiani, în vârstă de 62 de ani, se află la conducerea gărzii prezidențiale din 2011 și a fost promovat la gradul de general în 2018 de fostul președinte Mahamadou Issoufou.

Într-o declarație televizată, generalul Tchiani a spus că junta sa a preluat conducerea țării, din cauza mai multor probleme din Niger, printre care lipsa securității, dificultățile economice și corupția.

Preşedintele Nigerului, Mohamed Bazoum, a primit promisiunea „sprijinului neclintit” al Washingtonului în cadrul unui apel al secretarului de stat american Antony Blinken.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat, de asemenea, că a vorbit cu preşedintele şi i-a oferit tot sprijinul ONU.

Mohamed Bazoum, care a fost ales în mod democratic în 2021, este un aliat apropiat al Franţei, precum şi al altor naţiuni occidentale.

Două ţări învecinate, Mali şi Burkina Faso, s-au confruntat cu lovituri de stat declanşate de revolte jihadiste în ultimii ani. În ambele ţări, noii lideri militari au intrat în conflict cu Franţa, fosta putere colonială, care a condus anterior şi Nigerul.

În anunţul televizat de miercuri, colonelul major Amadou Abdramane, alături de alţi nouă soldaţi în uniformă aflaţi în spatele său, a declarat: „Noi, forţele de apărare şi de securitate… am decis să punem capăt regimului pe care îl cunoaşteţi. Acest lucru vine ca urmare a deteriorării continue a situaţiei de securitate şi a proastei guvernări economice şi sociale”. El a mai afirmat că toate instituţiile ţării au fost suspendate şi că şefii ministerelor se vor ocupa de afacerile de zi cu zi. „Toţi partenerii externi sunt rugaţi să nu intervină”, a continuat el. „Frontierele terestre şi aeriene sunt închise până la stabilizarea situaţiei”, a conchis acesta.

#autoproclamat #general #lovitură de stat #Niger #presedinte

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.