Generalul Abdourahmane Tchiani, șeful gărzii prezidențiale, s-a autoproclamat lider al Nigerului după lovitura de stat dramatică ce a avut loc joi, 27 iulie curent. Cunoscut și sub numele de Omar Tchiani, militarul a organizat o preluare a puterii care a debutat miercuri dimineață, când preşedintele ales democratic al Nigerului, Mohamed Bazoum, a fost reţinut de trupele gărzii prezidenţiale.

Autoproclamarea spulberă prima tranziție pașnică și democratică din Niger de la independența din 1960. Se crede că președintele Mohamed Bazoum este în stare bună de sănătate și că este încă ținut captiv de propriile gărzi.

Lovitura de stat a fost condamnată categoric de actorii internaționali, inclusiv de Uniunea Africană, blocul regional al Africii de Vest (Ecowas), UE și ONU.

Generalul Tchiani, în vârstă de 62 de ani, se află la conducerea gărzii prezidențiale din 2011 și a fost promovat la gradul de general în 2018 de fostul președinte Mahamadou Issoufou.

Într-o declarație televizată, generalul Tchiani a spus că junta sa a preluat conducerea țării, din cauza mai multor probleme din Niger, printre care lipsa securității, dificultățile economice și corupția.

Preşedintele Nigerului, Mohamed Bazoum, a primit promisiunea „sprijinului neclintit” al Washingtonului în cadrul unui apel al secretarului de stat american Antony Blinken.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat, de asemenea, că a vorbit cu preşedintele şi i-a oferit tot sprijinul ONU.

Mohamed Bazoum, care a fost ales în mod democratic în 2021, este un aliat apropiat al Franţei, precum şi al altor naţiuni occidentale.

Două ţări învecinate, Mali şi Burkina Faso, s-au confruntat cu lovituri de stat declanşate de revolte jihadiste în ultimii ani. În ambele ţări, noii lideri militari au intrat în conflict cu Franţa, fosta putere colonială, care a condus anterior şi Nigerul.

În anunţul televizat de miercuri, colonelul major Amadou Abdramane, alături de alţi nouă soldaţi în uniformă aflaţi în spatele său, a declarat: „Noi, forţele de apărare şi de securitate… am decis să punem capăt regimului pe care îl cunoaşteţi. Acest lucru vine ca urmare a deteriorării continue a situaţiei de securitate şi a proastei guvernări economice şi sociale”. El a mai afirmat că toate instituţiile ţării au fost suspendate şi că şefii ministerelor se vor ocupa de afacerile de zi cu zi. „Toţi partenerii externi sunt rugaţi să nu intervină”, a continuat el. „Frontierele terestre şi aeriene sunt închise până la stabilizarea situaţiei”, a conchis acesta.

#autoproclamat #general #lovitură de stat #Niger #presedinte

Un incendiu izbucnit miercuri seară, 23 septembrie, la o stație Starlink din Polonia, care a cuprins sistemul de alimentare cu energie și generatorul de rezervă, a fost un act de sabotaj menit să perturbe serviciile de internet, inclusiv pe cele folosite de armata ucraineană, a declarat un ministru polonez, scrie hotnews.ro.

Polonia se află în stare de alertă sporită în fața unor posibile acte de sabotaj de la invazia Rusiei în Ucraina vecină, în 2022. Rusia a negat în mod repetat orice implicare în astfel de incidente.

„Incendiul a cuprins stația de alimentare cu energie și generatorul. Este clar că acest act de sabotaj a fost conceput în mod deliberat pentru a scoate stația din funcțiune, practic, pentru a întrerupe conexiunea la internet și a perturba accesul la internet al mai multor instituții, inclusiv al armatei ucrainene”, a declarat vicepremierul polonez Krzysztof Gawkowski.

El a precizat că stația din centrul Poloniei funcționează în prezent în condiții normale. Ucraina nu a comentat public dacă incendiul a provocat întreruperi ale serviciilor de internet pe teritoriul său.

Gawkowski a spus că nu s-a stabilit deocamdată cine se află în spatele incendiului, însă „multe indicii sugerează că acesta se înscrie în noua doctrină de atac a Rusiei”.

„Deși în prezent totul funcționează normal, trebuie să recunoaștem, așa cum a remarcat recent premierul (Donald) Tusk, că acesta este un element al războiului hibrid”, a spus el.

Elon Musk a activat serviciile Starlink în Ucraina în 2022, după ce Kievul a cerut ajutor în primele zile de după invazia rusă la scară largă. Polonia a declarat anterior că plătește abonamentul Starlink pentru Ucraina.

În pofida conflictelor ulterioare dintre Musk și oficialii ucraineni pe tema opiniilor sale privind războiul, armata ucraineană se bazează pe zeci de mii de terminale Starlink pentru comunicațiile de pe front și pentru anumite operațiuni cu drone.

Musk a acceptat, de asemenea, să dezactiveze în acest an mii de terminale Starlink „de pe piața gri” folosite de forțele ruse în Ucraina, provocând probleme armatei ruse.

Ucraina încearcă acum să folosească terminalele și pentru atacuri asupra teritoriului rus.