Peste 84% dintre adolescenții cu vârste între 14 și 19 ani care au cont de TikTok accesează platforma zilnic, iar peste jumătate dintre aceștia (53,4%) accesează platforma de mai mult de patru ori pe zi. Acestea sunt cele mai importante cifre care ies la iveală în urma realizării sondajului „Generația TikTok” realizat de World Vision România și publicat de Ziua Internațională a Siguranței pe Internet.

Conform studiului 8 din 10 tineri (84,2%) accesează platforma TikTok zilnic. Peste jumătate dintre aceștia (53,4%) accesează platforma de mai mult de 4 ori pe zi. Persoanele de gen feminin tind să folosească platforma TikTok mai des decât persoanele de gen masculin.

Conform analizei, timpul petrecut pe Internet este direct corelat cu frecvența utilizării platformei TikTok: în medie, tinerii petrec 2 ore jumătate pe TikTok pe zi și peste 5 ore pe internet, în general. În același timp, tinerii care accesează mai des și petrec mai multe minute pe platformă o consideră ca fiind mai utilă pentru ei.

Întrebați care sunt motivele pentru care își deschid cont de TikTok, majoritatea tinerilor au spus că o fac pentru divertisment (74,2%)!

43,5% pentru petrecerea timpului liber, 43,1% pentru informare, iar 33% pentru că majoritatea colegilor și prietenilor o folosesc. Mai mult de jumătate dintre utilizatori (58,2%) consideră că platforma are un impact mai degrabă pozitiv asupra lor.

Chestionarul are un eșantion de 1178 de respondenți, cu vârste cuprinse între 14 și 19 ani (cu o vârstă medie de 16,4 ani). Baza a fost ponderată pe categoriile de gen și mediu de rezidență conform INS. Sondaj reprezentativ național cu o marjă de eroare de +/-3% pentru un interval de încredere de 95%.

Ce tip de conținut vizualizează frecvent pe platforma TikTok?

79,2% divertisment
46,3% informațional
45,7% social
44,7% educațional
19,7% politic
14,8% pagini de știri

Tinerii urmăresc cel mai mult conturi ale prietenilor și persoanelor apropiate (76,8%), vedete (68,6%), specialiști în anumite domenii (36,7%), oameni politici (15,2%) sau jurnaliști (9,9%). „Conform rezultatelor studiului, nu există diferențe majore între urban – rural pe TikTok. Astfel, platforma este un instrument care atenuează diferențele, iar adolescenții din urban și rural au comportamente similare de consum”, se arată în rezultatele studiului.

„Peste 41% dintre tineri nu verifică informațiile pe care le găsesc pe TikTok, însă dintre cei care le verifică, 84% caută informații suplimentare pe Google. Peste 43% dintre tineri consideră în mare sau în foarte mare măsură că informația furnizată de TikTok este credibilă”, spun rezultatele.

Cum promovarea masivă în online a alegerilor prezidențiale invalidate și anulate de CCR, studiul subliniază că „8 din 10 tineri au primit, în perioada campaniei electorale și ulterior în perioada alegerilor, conținut pe TikTok despre alegeri”. Printre sentimentele pe care le aveau când vedeau aceste informații se numără: o treime s-au simțit informați (33,8%), aproape un sfert s-au simțit amuzați (23,6%), 2 din 10 adolescenți s-au simțit confuzi (19,6%), iar 1 din 7 tineri s-au simțit revoltați (14,2%).

O altă informație din studiul World Vision România este că 1 din 10 tineri și-a pus un diagnostic al unei probleme psihologice (depresie, autism, ADHD) în urma vizualizării de conținut pe TikTok.

Iar 6 din 10 tineri (61,2%) consideră că TikTok poate oferi sfaturi psihologice viabile, utile. Mai mult, 53,5% dintre tineri consideră că TikTok poate oferi sfaturi medicale viabile/utile. „Procentul copiilor care își pun diagnostice medicale sau psihice pe TikTok scoate în evidență o altă problemă: lipsa oportunităților pentru acești copii de a-și exprima temerile altfel și a-și pune diagnostice de certitudine cu psihologi și medici în viața reală”, susțin realizatorii sondajului.

În plus, dintre tinerii care s-au „autodiagnosticat” cu o problemă psihologică pe TikTok, 7,8% au urmat un tratament pentru această afecțiune, recomandat de platformă, mai puțin de 1% din totalul respondenților. Studiul scoate la iveală că „persoanele de gen feminin sunt mai predispuse la autodiagnosticare cu afecțiuni psihologice sau, corelat, respondenții de gen masculin sunt mai puțin sensibili la informațiile psihologice”.

Realizatorii sondajului, cei de la World Vision România sunt o organizație care desfășoară programe de educaţie, intervenție umanitară de urgență, dezvoltare și advocacy, punând în centrul activității sale bunăstarea copilului. Organizația se concentrează asupra muncii cu copiii, familiile și comunitățile, în scopul depășirii sărăciei și nedreptății.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #Romania #tiktok #tineri

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.