O generație se referă la un grup de oameni născuți aproximativ în același timp. Generațiile pe ani sunt de obicei grupate după un interval de timp de aproximativ 20 de ani, spune Deborah Carr, profesor, doctor și președinte al departamentului de sociologie al Universității din Boston, potrivit parents.com. „Generațiile capătă o semnificație specială, deoarece membrii lor tind să experimenteze evenimente critice din viață și tranziții în anumite momente istorice, iar aceste momente le definesc viața”, spune dr. Carr.

Generația Silent (Silent Generation): 1928 – 1945

Generația Silent a fost o generație care a crescut în perioada Marii Crize și a celui de-Al Doilea Război Mondial.

Generația Baby Boomers: 1946 – 1964

Generația Baby Boomers a fost născută după Al Doilea Război Mondial, într-o perioadă de creștere economică și de expansiune a familiilor.

Generația X: 1965 – 1980

Generația X a fost cea caracterizată prin tranziția dintre stilurile tradiționale și noile tehnologii, martoră a începutului erei digitale.

Millennials (Generația Y): 1981 – 1996

Prima generație care a crescut odată cu internetul și tehnologiile mobile, asociată cu adaptabilitatea și flexibilitatea în muncă.

Generația Z sau iGen: 1997 – 2010

Generația digitală nativă, care a fost crescută într-o lume conectată permanent la internet și rețelele sociale, influențată puternic de tehnologie.

Generația Alpha: 2010 – prezent

Este cea mai tânără generație, care se dezvoltă în epoca inteligenței artificiale și a tehnologiei avansate.

Aceste limite de ani pot varia ușor în funcție de sursă, dar reprezintă o împărțire comun acceptată a generațiilor.

Trăsăturile baby boomers

Deși nu există o modalitate exactă de a descrie o întreagă generație, iată câteva trăsături generale asociate cu baby boomers. Potrivit familysearch.org, persoanele născute în această perioadă pun mare preț pe relații. În timpul creșterii lor, s-a dezvoltat o convingere tot mai puternică în importanța petrecerii timpului cu familia și prietenii. Acest lucru a fost influențat de avansul economic și de îmbunătățirea legislației muncii, care a permis mai mult timp liber.

Mai mult decât atât, baby boomerii sunt orientați către atingerea obiectivelor și depun eforturi considerabile pentru a-și îndeplini țelurile.

Această generație are o mare încredere în propriile abilități și în impactul pe care îl pot avea. Ei au contribuit semnificativ la modelarea culturii naționale și cred cu tărie că munca asiduă face diferența.

Totodată, baby boomerii sunt extrem de ingenioși. Pe parcursul vieții, au fost martorii unora dintre cele mai mari progrese tehnologice și au învățat să se folosească de resursele disponibile. Adesea, preferă să repare singuri lucrurile, fiind astfel extrem de adaptabili.

Cine sunt decrețeii

„Decrețeii” este termenul folosit în România pentru a descrie generația de copii născuți după 1966, ca urmare a politicilor demografice impuse de regimul comunist, sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu. În acel an, a fost adoptat Decretul 770, care interzicea avortul și restricționa accesul la metode contraceptive, cu scopul de a crește populația țării, scrie descoperă.ro.

Această măsură a dus la o explozie a numărului de nașteri, formând o generație numeroasă de copii, care au crescut în condiții economice și sociale dificile, într-o țară marcată de lipsuri și restricții. Deși intenția regimului a fost să mărească populația, consecințele au fost complexe, având efecte asupra calității vieții acestor copii și asupra întregii societăți.

Termenul „decreței” a devenit un simbol pentru acea perioadă, reflectând atât politica strictă a regimului, cât și provocările sociale pe care le-a generat.

Ce caracteristici au Millenials

Generația Millenials este adesea descrisă ca „leneșă”. Se spune că aceasta cheltuie toți banii pe care ar trebui să-i economisească pentru un toast de pâine prăjită cu avocado. De asemenea, este descrisă ca „nativă digitală” de Dr. Alexis Abramson, expert în „cohortele generaționale”. Ea crede că acest lucru este suficient, deoarece nu mai trebuie să se bazeze pe alții pentru a-și rezolva problemele sau pentru a învăța lucruri, deoarece au internetul pentru asta. Alte caracteristici definitorii includ încrederea, curiozitatea, dar și faptul că în majoritatea cazurilor contestă autoritatea, Dr. Abramson considerând că acest lucru poate fi perceput destul de rău de către unele dintre generațiile mai în vârstă, care ar fi mai puțin probabil să facă acest lucru, scrie BBC.

Prin ce se deosebesc tinerii din generația Z

Un nou raport realizat de American Enterprise Institute’s Survey Center on American Life, analizează datele obținute dintr-un sondaj realizat pe baby boomers, generația X, generația millenials și generația Z, concentrându-se pe experiențele adolescenței fiecărei generații. O concluzie importantă este că tinerii din generația Z au șanse mai mici să își ia un loc de muncă part-time, să participe la slujbe religioase, să dezvolte relații romantice sau să consume droguri. Aceștia petrec mai mult timp online, se identifică mai des ca LGBTQ și se simt mai singuri comparativ cu generațiile anterioare, scrie breakpoint.org.

Un aspect esențial care distinge generația Z de cele anterioare este influența tehnologiei. Această generație a crescut fără a cunoaște o lume fără social media și smartphone-uri. Aproape 70% dintre ei folosesc rețelele sociale zilnic, iar 56% dintre ei au jucat jocuri video în ultima săptămână.

Deși utilizarea frecventă a rețelelor sociale și a jocurilor video nu implică neapărat o scădere a timpului petrecut cu prietenii, de obicei acest lucru se întâmplă. Astfel, nu este surprinzător că generația Z raportează un sentiment mai mare de singurătate și mai puțin timp dedicat relațiilor cu prietenii în adolescență comparativ cu generațiile anterioare.

Din punct de vedere politic, generația Z se dovedește a fi mai progresistă și mai deschisă, având o pondere semnificativă de tineri care se identifică ca LGBTQ. Aproape un sfert dintre tinerii din generația Z se identifică drept LGBTQ, o proporție de cinci ori mai mare decât cea a baby boomers. De asemenea, aproximativ 40% se consideră liberali din punct de vedere politic, în contrast cu doar 26% care se identifică drept conservatori.

În plus, generația Z se abține de la unele dintre comportamentele riscante și viciile care caracterizează generațiile anterioare. De exemplu, doar 32% dintre adulții din generația Z au raportat consumul de alcool, tutun sau canabis în adolescență, iar 56% au declarat că au avut o relație romantică. În același timp, doar 58% dintre ei au menționat că au avut un loc de muncă part-time, cea mai mică proporție dintre cele patru generații studiate. Deși un consum mai redus de substanțe este, în general, pozitiv, acest lucru, împreună cu o scădere a relațiilor romantice și a locurilor de muncă part-time, sugerează o aversiune generală față de asumarea riscurilor.

În ciuda faptului că cei din generația Z participă mai puțin la slujbe religioase, legătura dintre viața de familie și participarea la activitățile religioase rămâne constantă. Printre toate generațiile, majoritatea celor care au crescut în familii cu doi părinți (68%) au fost implicați în activități religioase în adolescență, comparativ cu 53% dintre cei crescuți într-o familie monoparentală. În generațiile anterioare, o viață mai puțin riscantă era adesea asociată cu o participare mai mare la serviciile religioase, dar această corelație dispare în cazul generației Z. Astfel, în timp ce 71% dintre baby boomers au participat la slujbe religioase în adolescență, doar 52% dintre cei din generația Z au făcut acest lucru.

Ce urmeaza dupa Generația Z

Generația Alpha, adesea abreviată ca Gen Alpha, reprezintă cohorta demografică ce urmează după Generația Z. Denumită după litera grecească alpha, Generația Alpha este prima generație născută în întregime în secolul XXI și în mileniul al treilea.

Generația Alpha a venit pe lume într-o epocă marcată de o scădere a ratei fertilității la nivel global și a experimentat impactul pandemiei COVID-19 în timpul copilăriei. Pentru acești copii, divertismentul a fost tot mai influențat de tehnologie, rețelele sociale și platformele de streaming, în timp ce interesul pentru televiziunea tradițională a cunoscut o scădere. Modificările în utilizarea tehnologiei în școli și în diversele aspecte ale vieții de zi cu zi au avut un impact considerabil asupra modului în care această generație a trăit experiențele de învățare timpurie, în comparație cu generațiile anterioare. Studiile sugerează că problemele de sănătate asociate cu timpul petrecut în fața ecranelor, cum ar fi alergiile și obezitatea, au devenit din ce în ce mai frecvente către sfârșitul anilor 2010.

În concluzie, analizând generațiile pe ani putem înțelege mai profund modul în care diferitele contexte sociale, economice și tehnologice au influențat viețile și valorile oamenilor născuți în perioade distincte. Această clasificare nu doar că ajută la identificarea trăsăturilor comune ale fiecărei generații, dar și la observarea evoluției societății în timp. Într-o lume în continuă schimbare, înțelegerea acestor generații pe ani devine esențială pentru a naviga mai bine provocările și oportunitățile viitoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#generații

Odată cu apropierea sezonului rece, crește cererea pentru lemnul de foc, iar prețurile diferă în funcție de întreprinderea silvică și categoria lemnului. În unele cazuri, un metru ster de lemn moale costă peste 1.000 de lei, iar lemnul tare ajunge până la 1.630 de lei, potrivit datelor prezentate de autorități.

Prețurile sunt medii și au caracter orientativ, astfel că pot varia în funcție de sortimentul lemnului și de condițiile de comercializare. La ÎS Bălți, un metru ster de lemn moale costă 540 de lei, iar cel tare – 1.080 de lei, în timp ce la ÎS Călărași prețurile sunt de 580 și 980 de lei.

La ÎS Chișinău, lemnul moale se comercializează cu 594 de lei/m ster, iar cel tare – cu 1.080 de lei. La ÎS Comrat, prețurile sunt de 786 și 1.150 de lei, iar la ÎS Edineț – de 650 și 1.100 de lei pentru lemnul moale și, respectiv, tare.

La ÎS Glodeni, un metru ster costă 670 de lei pentru lemnul moale și 1.150 de lei pentru cel tare. La ÎS Hîncești-Silva, prețurile ajung la 1.111 și 1.342 de lei, iar la ÎS Iargara – la 704 și 1.265 de lei.

La ÎS Nisporeni-Silva, lemnul moale costă în medie 1.143 de lei/m ster, iar cel tare – 1.357 de lei. La ÎS Silva-Sud Cahul, prețurile sunt de 445 și 1.064 de lei, iar la ÎS Soroca – de 550 și 1.080 de lei.

La ÎS Telenești, lemnul moale se vinde cu 570 de lei/m ster, iar cel tare – cu 1.134 de lei. La ÎS Tighina, prețurile sunt de 977 și 1.630 de lei, în timp ce la ÎS Cimișlia acestea ajung la 756 și 1.296 de lei.

La ÎS Sil-Răzeni, un metru ster de lemn moale costă 475 de lei, iar cel tare – 950 de lei. La ÎS Strășeni, prețurile sunt de 690 și 1.020 de lei, iar la ÎS Orhei – de 600 și 1.000 de lei.

La ÎS „Silva-Centru” Ungheni, lemnul moale costă 800 de lei/m ster, iar cel tare – 1.350 de lei. La ÎS Șoldănești, prețurile sunt de 570 și 960 de lei.

Și în rezervațiile naturale prețurile diferă. La „Codrii”, un metru ster de lemn moale costă 630 de lei, iar cel tare – 1.030 de lei. La „Pădurea Domnească”, prețurile sunt de 600 și 980 de lei, iar la „Plaiul Fagului” – de 600 și 1.000 de lei. La „Prutul de Jos” este indicat un preț de 555 de lei/m ster pentru lemnul moale.

Autoritățile precizează că lemnul procurat fără acte nu oferă garanția unei proveniențe legale, iar cumpărarea din surse neautorizate favorizează circuitul ilegal al masei lemnoase.

Ministerul Mediului îndeamnă cetățenii să cumpere lemn doar din surse autorizate și să solicite documente fiscale. Înainte de achiziție, cumpărătorii sunt îndemnați să verifice proveniența lemnului și prețul oficial de vânzare, iar factura sau bonul fiscal să fie păstrate pentru a confirma cumpărarea.

De asemenea, în perioada următoare, verificările la nivel național vor fi intensificate. Acestea vor viza zonele de tăiere, transportul masei lemnoase, proveniența acesteia și documentele care însoțesc comercializarea, inclusiv în cazul lemnului livrat către gospodării.

Cetățenii care au suspiciuni privind tăierea, transportul sau comercializarea ilegală a lemnului sunt îndemnați să sesizeze Inspectoratul pentru Protecția Mediului sau Poliția.