Mircea Geoană părăsește biroul de șef adjunct al NATO săptămâna viitoare. Oficialul ar urma să candideze pentru funcția de președinte al României.

Secretarul general adjunct al Alianței Nord Atlantice i-a mulțumit lui Jens Stoltenberg pentru colaborarea și realizările pe care le-au avut. Geoană susține că se simte mândru de activitatea sa în cadrul NATO.

„Să fiu în conducerea NATO a fost onoarea vieții mele. Îi mulțumesc Secretarului General Stoltenberg pentru încredere și prietenie. Împreună, în ultimii 5 ani, am traversat multe momente dificile, dar am împărtășit și nenumărate realizări, alături de echipa noastră remarcabilă. Pe măsură ce trec la un nou capitol, privesc cu mândrie la timpul memorabil petrecut în slujba celei mai importante Alianțe din istorie”, a transmis Geoană.

Începând cu 10 septembrie, potențialii candidați la prezidențialele din România pot începe colectarea semnăturilor pentru a deveni concurenți electorali. Cât timp ocupă funcția de șef adjunct al NATO, Geoană nu poate recurge la asemenea acțiuni. Anterior, oficialul din cadrul Alianței și-a exprimat dorința de a concura pentru fotoliul de șef de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mircea Geoană a fost numit șef adjunct al NATO pe 17 octombrie 2019, devenind prima persoană din Europa Centrală și de Est care a ocupat această funcție. Conform Antena3, mandatul său și a lui Jens Stoltenberg au fost prelungite după izbucnirea războiului din Ucraina, pentru a se păstra stabilitatea în conducerea Alianţei Nord-Atlantice.

#demisie #Mircea Geoană #NATO #prezidentiale #Romania

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.