1,6 milioane de mănuși medicale de unică folosință și 300 000 de măști de protecție de tip FFP2, în sumă totală de 537 500 euro, au fost livrate Republicii Moldova, cu suportul financiar al Guvernului Republicii Federale Germania și Uniunii Europene în parteneriat cu Organizația Mondială a Sănătății.

Ajutorul face parte din colaborarea Germaniei și OMS și inițiativa finanțată de Uniunea Europeană „Solidari pentru Sănătate”, direcționată spre combaterea pandemiei în țările Parteneriatului Estic.

Inițiativa are scopul de a consolida reziliența sistemelor de sănătate și capacitatea țărilor de a răspunde la situații de urgență în sănătate publică.

„Echipamentele personale de protecție, atât de necesare lucrătorilor medicali implicați în diagnosticul și tratamentul pacienților cu COVID-19 sunt destinate pentru toate instituțiile medicale din țară, inclusiv din regiunea transnistreană. Mănușile medicale și respiratoarele FPP2 livrate corespund standardelor de calitate și siguranță pentru protecția medicilor, asistenților medicali și altui personal”, anunță Ministerul Sănătății.

La evenimentul oficial au participat Igor Curov, secretarul de Stat al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Peter Michalko, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Angela Ganninger, Ambasadorul Republicii Federale Germania în Republica Moldova, dar și Igor Pokanevych, reprezentantul OMS în Republica Moldova.

La începutul lui martie 2021, la Chișinău au ajuns 300 de concentratoare de oxigen, 600 de pulsoximetre și 5 ventilatoare de respirație artificială, donate de Uniunea Europeană și OMS, pentru a restabili și trata pacienții cu forme și dificultăți grave de respirație ca urmare a COVID-19.

Tot atunci, Republica Moldova a mai recepționat o donație de 600 de pulsoximetre din partea Guvernului Federal al Germaniei, iar în aprilie 2021, Germania și OMS au donat sistemului de sănătate din Republica Moldova 300 concentratoare de oxigen.

În total, până la acest moment, prin intermediul inițiativei Uniunii Europene „Solidari pentru Sănătate”, a Guvernului Germaniei și OMS, Republica Moldova a recepționat circa 2,1 milioane de măști și respiratoare, 1,93 milioane de mănuși, 16 200 ochelari de protecție, 36 000 halate de protecție, 956 concentratoare de oxigen, 39 ventilatoare pentru respirație asistată, 1 410 pulsoximetre.

#donatie #echipament medical #Germania #Moldova #OMS

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.