Republica Moldova va primi un grant nerambursabil în valoare de 38,7 milioane de euro din partea Germaniei. Acordul a fost semnat marți, 25 martie, de către ministrul Energiei, Dorin Junghietu, directorul pentru Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală la Banca Germană de Dezvoltare Kfw, Veronica Garcia del Arco, și directorul Unității Consolidate pentru Impelementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Energeticii (UCIPE), Ruslan Surugiu.

Banii sunt destinați pentru implementarea proiectului „Inițiativa pentru Dezvoltarea Infrastructurii Publice Durabile prin Renovări de Eficiență Energetică (INSPIREE)”.

„Proiectul INSPIREE își propune să îmbunătățească eficiența energetică a clădirilor publice și să contribuie la consolidarea securității energetice a Republicii Moldova. Proiectul se va concentra pe renovarea eficientă energetic a clădirilor publice din sectorul sănătății și al învățământului superior, cum ar fi spitalele raionale și căminele studențești”, transmite Ministerul Energeiei.

Până la 30 de clădiri din Republica Moldova vor beneficia de măsuri de eficiență energetică și energie regenerabilă, precum și de măsuri de modernizare structurală și interioară. Aceste măsuri vor reduce semnificativ consumul și cheltuielile de energie, vor îmbunătăți confortul și condițiile de utilizare pentru personal, pacienți și studenți.

Ministerul Energiei că proiectul dat este finanțat în comun de Germania și Franța și are o sumă totală de 73,0 milioane de euro. Un acord privind un împrumut de 30 de milioane de euro acordat acordat de Agenția Franceză de Dezvoltare (AFD) a fost semnat la începutul lunii martie, la Paris.

„Eficiența energetică în clădiri este una dintre prioritățile cheie ale Guvernului Republicii Moldova. Pentru atingerea acestui obiectiv, ne-am angajat să îmbunătățim anual eficiența energetică a 0,8% din fondul de clădiri al țării, reducând astfel tensiunile financiare și provocările în asigurarea securității energetice, sporind în același timp confortul cetățenilor”, a declarat ministrul Junghietu.

De asemenea, ambasadorul Germaniei, Margaret Uebber, a spus că această investiție reflectă angajamentul Germaniei de a consolida independența energetică a țării noastre.

„Prin finanțarea măsurilor critice de modernizare a clădirilor publice, ne propunem să reducem consumul de energie, să reducem costurile operaționale și să creăm medii mai confortabile și mai durabile pentru studenți, personalul medical și pacienții din toată Moldova”, a adăugat Uebber.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Proiectul INSPIREE subliniază o coordonare puternică a donatorilor în cadrul Inițiativei Joint European Financiers for International Cooperation (JEFIC), care promovează cooperarea europeană și cofinanțarea pentru realizarea dezvoltării durabile și consolidează angajamentul Moldovei față de integrarea în Uniunea Europeană.

#acord semnat #Germania #grant #Moldova

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.