Autorităţile germane au anunţat luni, 25 noiembrie curent, că sunt în curs de întocmire a unei liste de buncăre şi adăposturi în care populaţia s-ar putea refugia în cazul unui atac, relatează stirileprotv.ro. Acestea speră să crească numărul buncărelor şi al adăposturilor pe fondul tensiunilor sporite cu Rusia.

„Toate clădirile – inclusiv proprietăţile private – care ar putea fi utilizate ca adăposturi, cum ar fi pivniţele, garajele şi staţiile subterane sunt în prezent inventariate. Va fi alcătuit un repertoriu digital al tuturor buncărelor, astfel încât oamenii să le poată găsi rapid cu ajutorul telefoanelor mobile”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului german de Interne într-o conferinţă de presă.

De asemenea, cetăţenii vor fi încurajaţi să creeze adăposturi în casele lor, transformându-şi pivniţele sau garajele, a continuat el.

Cotidianul german Bild a descris planul drept o „ofensivă a buncărelor” într-o ţară tot mai îngrijorată de o potenţială ameninţare rusă.

Inventarul actual „va lua timp”, a declarat purtătorul de cuvânt, care nu a dat un calendar.

Germania, care are o populaţie de 83 de milioane de locuitori, dispune în prezent de 579 de buncăre, dintre care majoritatea datează din perioada celui de-al Doilea Război Mondial şi a Războiului Rece, şi poate găzdui 480 de mii de persoane.

De la începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022, autorităţile germane au încetat să mai vândă structurile fortificate aflate în posesia lor. Mai mult de 300 de buncăre fuseseră vândute de stat şi de administraţiile sale începând cu 2005.

Punctele-cheie ale acestui program de dezvoltare a adăposturilor au fost adoptate în cadrul unei reuniuni a unor oficiali germani de rang înalt, în luna iunie.

Joia trecută, liderul rus Vladimir Putin a declarat că acum conflictul din Ucraina are „caracteristicile unui război mondial” şi a avertizat că nu exclude lovirea unor ţări occidentale, sporind îngrijorarea membrilor NATO, în special a celor apropiaţi de Rusia, cum ar fi statele baltice şi Polonia, dar şi Germania. Aceste ameninţări au venit după ce Rusia a folosit o rachetă balistică cu rază intermediară de acţiune (până la 5 500 km), proiectată să transporte un focos nuclear, pe teritoriul ucrainean, ca răspuns după ce Ucraina a lovit teritoriul rus cu armament occidental.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#adăpost #Buncăre #Germania

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.