Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Germania își pregătește spitalele pentru situații de război: Ce li se cere unităților medicale

16 Sept. 2026, 14:03
 // Categoria: În Lume // Autor:  Daniela Baranovschi
16 Sept. 2026, 14:03 // În Lume //  Daniela Baranovschi

Societatea Germană de Chirurgie Traumatică (DGU) cere integrarea rețelelor specializate de traumatologie în sistemul național de pregătire pentru catastrofe, crize majore și situații de apărare.

Spitalele ar urma să-și evalueze capacitatea de a primi simultan un număr mare de răniți și de a continua activitatea în cazul unei crize prelungite.

Propunerile vizează folosirea infrastructurii medicale existente, fără crearea unui sistem paralel destinat exclusiv situațiilor excepționale, potrivit MedconWeb, transmite Mediafax.

Una dintre problemele centrale este distribuirea rapidă a unui număr mare de victime către spitalele care dispun de capacitățile necesare. Autoritățile ar trebui să cunoască în permanență unde sunt disponibile echipe chirurgicale, personal specializat, materiale și alte resurse necesare tratamentului.

DGU solicită, între altele, mecanisme coordonate pentru repartizarea pacienților, persoane de contact desemnate, rezerve strategice de materiale și sisteme logistice compatibile.

Planul presupune și exerciții periodice comune între sistemul civil de sănătate și Bundeswehr, precum și stabilirea unui cadru legislativ clar.

Pregătirea ar trebui să includă inclusiv stocuri de instrumente chirurgicale și proteze, disponibilitatea personalului medical și capacitatea de tratare a traumatismelor complexe asociate conflictelor.

O problemă încă nerezolvată este finanțarea capacităților suplimentare pe care spitalele ar trebui să le mențină chiar și în perioadele normale, nu doar în situații de criză. DGU solicită asigurarea unor surse stabile de finanțare pentru pregătirea medicală de criză.

Subiectul va fi discutat pe 24 septembrie, la Aachen, în cadrul Conferinței Germane pentru Urgențe, la care sunt așteptați reprezentanți ai sistemului civil de sănătate, chirurgiei traumatologice și Bundeswehr.

Obiectivul este ca mecanismele necesare gestionării unui număr mare de răniți să fie construite, testate și exersate înaintea apariției unei crize, nu improvizate în momentul unei situații excepționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.