Renunțarea la gazul rusesc propusă de Europa ar putea aduce pierderi însemnate în mai multe țări. Germania este pe lista celor care sunt în pragul unei catastrofe economice în cazul unui embargou. Pierderile pot fi însemnate, fiind vorba despre 5% din PIB.

Germania nu se află în cea mai bună poziție în ceea ce privește embargoul asupra gazelor rusești propus de Uniunea Europeană. Potrivit unei estimări făcute publice de către Banca Centrală a Germaniei, riscă să piardă 5% din PIB în cazul în care renunță imediat la gazul importat din Rusia.

„PIB-ul real al Germaniei ar putea fi cu până la 5% sub previziuni” în cazul unei opriri, voluntare sau forțate, a importurilor de gaz rusesc. Acest lucru ar echivala cu o scădere a producție naționale germane cu 180 de miliarde de euro, menționează Bundesbank în raportul său economic lunar pentru aprilie.

Renunțarea la gazul rusesc nu este deloc o alternativă profitabilă pentru Germania. În cazul în care scenariul prezentat mai sus se adeverește, economia germană ar putea intra în recesiune. În 2022 inflația va crește cu 1,5%, iar anul următor se estimează o creștere de 2% față de valorile prognozate.

Germania, în pragul unei crize economice majore

Embargoul asupra gazului rusesc este un subiect aprins de discuție la nivelul mai multor țări europene. Acestea se plâng că sancțiunile impuse Rusiei vor fi resimțite și de ei dacă se renunță la importurile de gaze naturale.

Germania se află printre statele care ar fi serios afectate de un embargou, fiind vorba chiar despre o criză economică severă. În 2021, trecut 55% din importurile germane de gaze au provenit din Rusia.

„Dorim să evităm o criză economică dramatică, pierderea a milioane de locuri de muncă şi închiderea unor uzine care nu ar mai fi apoi niciodată redeschise”, a explicat vineri cancelarul Olaf Scholz.

Autoritățile de la Berlin au redus deja la 40% procentul gazelor rusești în totalul importurilor de gaze. De asemenea, au în plan să renunțe complet la importul de gaze până la jumătatea anului 2024. Trei miliarde de euro au fost alocați pentru achiziția unor terminale plutitoare pentru importul de gaze naturale lichefiate (GNL). Cel mai mare inconvenient al planului este prețul. Gazele aduse cu nave transportatoare este mult mai costisitor comparativ cu importul din Rusia, prin conductele existente.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Europa #gaz rusesc #Germania

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, susține că noua structură „Moldova Project”, anunțată de premierul Vasile Tofan, ar urma să eficientizeze modul în care sunt gestionate proiectele de asistență tehnică. Declarațiile au fost făcute după ce opoziția a criticat cheltuielile prevăzute pentru noua entitate. Grosu a explicat că, până acum, fiecare minister care implementa proiecte de asistență tehnică își crea propria unitate de implementare a proiectului, cu manager, contabil și alte funcții.

„De-a lungul timpului s-a înregistrat, s-a creat următoarea practică. Fiecare minister sau ministerele care aveau proiecte, proiecte de asistență tehnică, creau câte o unitate de implementare a proiectului. Și fiecare avea un manager, un contabil, a declarat Igor Grosu.

Potrivit lui, Guvernul propune ca aceste structuri să fie reunite într-o singură entitate, care să gestioneze proiectele de asistență tehnică ale mai multor ministere.

Șeful Parlamentului a mai spus că o asemenea structură ar permite concentrarea expertizei în domenii precum achizițiile publice și elaborarea termenilor de referință pentru procurări, în special pentru proiectele mari.

Referitor la cheltuielile pentru noua structură, estimate la 46 de milioane de lei anual, dintre care 36 de milioane pentru salariile celor 26 de angajați, Grosu a sugerat compararea acestora cu sumele cheltuite în trecut pentru unitățile de implementare existente în cadrul ministerelor.

„Eu zic să solicitați Guvernului calculele cât cheltuiau aceste P.I.U.-uri sau aceste unități de implementare singure. Eu cred că erau mai mari”, a declarat președintele Parlamentului.

Grosu a recunoscut că, în cazul în care noua entitate va gestiona proiecte de sute de milioane de lei, nivelul de remunerare trebuie să fie corespunzător responsabilităților: „Cert este faptul că dacă creezi o astfel de agenție și îi dai să gestioneze sute de milioane de lei, aici trebuie și retribuția să fie pe măsură. Dar, repet, e un gen de optimizare”.

Guvernul va crea o nouă structură care va implementa proiecte strategice. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care a precizat că instituția se va numi „Moldova Project” și va fi condusă de Mircea Eșanu, actualul director al Agenției Servicii Publice.