Friedrich Merz, liderul Uniunii Creştin-Democrate şi cel care va fi următorul cancelar al Germaniei, a început discuţii cu Partidul Social-Democrat pentru a aproba rapid cheltuieli speciale pentru apărare în valoare de 200 de miliarde de euro.
Oficiali din CDU şi SPD discută modalităţi de a ocoli restricţiile stricte ale Germaniei privind împrumuturile guvernamentale pentru a înzestra Bundeswehr (armata germană), au declarat pentru Bloomberg persoane familiarizate cu această chestiune, care au cerut să rămână anonime.
Purtătorii de cuvânt ai SPD şi CDU au refuzat să comenteze. Merz a promis să majoreze investiţiile în armata germană pentru a contracara agresiunea rusă, însă planurile sale au întâmpinat probleme după ce partidele extremiste şi-au asigurat o minoritate de blocaj în viitorul parlament.
Cu mai puţin de două treimi din locuri, partidele tradiţionale nu au voturile necesare pentru a reduce limitele constituţionale privind împrumuturile guvernamentale. Dar acestea ar putea evita acest lucru prin supunerea la vot înainte ca noul legislativ să se întrunească pentru prima dată pe 24 martie.
Câştigătorul alegerilor federale din Germania este presat să acţioneze rapid în domeniul apărării, iar restul Uniunii Europene se grăbeşte să răspundă ambiţiei lui Donald Trump de a forţa o soluţionare rapidă a războiului din Ucraina. Trump a vorbit deja cu Vladimir Putin din Rusia şi este aproape de a ajunge la un acord cu Kievul privind resursele naturale, iar oficiali de la Washington au declarat că doreşte ca naţiunile europene să îşi asume responsabilitatea de a garanta securitatea viitoare a Ucrainei.
Una dintre ideile discutate în Germania ar fi aprobarea unui fond special pentru noile cheltuieli militare şi pentru ajutorul acordat Ucrainei, au declarat sursele Bloomberg. Alte opţiuni ar fi extinderea fondului existent de 100 de miliarde de euro sau adaptarea aşa-numitei frâne a datoriilor astfel încât să permită cheltuieli mai mari pentru apărare. Oricare dintre aceste opţiuni ar necesita o supermajoritate de două treimi din parlamentari, lucru mai dificil de obţinut în noul legislativ în condiţiile în care AfD şi Die Linke au obţinut mai multe voturi.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Olaf Scholz a evocat posibilitatea convocării parlamentului pentru o sesiune de urgenţă, declarând reporterilor luni că o mişcare similară a avut loc în 1998, când Germania a trebuit să ia decizii cu privire la războiul din fosta Iugoslavie.
„Este un eveniment rar ca parlamentul să se reunească din nou – dar nu ar fi prima dată când se întâmplă”, a spus Scholz.
Propunerea a fost prezentată public de vicecancelarul Robert Habeck, din partea Verzilor, în cadrul unei conferinţe de presă la Berlin. Habeck, care este şi ministru al economiei, a declarat că decizia îi revine acum lui Merz.
