Friedrich Merz, liderul Uniunii Creştin-Democrate şi cel care va fi următorul cancelar al Germaniei, a început discuţii cu Partidul Social-Democrat pentru a aproba rapid cheltuieli speciale pentru apărare în valoare de 200 de miliarde de euro.

Oficiali din CDU şi SPD discută modalităţi de a ocoli restricţiile stricte ale Germaniei privind împrumuturile guvernamentale pentru a înzestra Bundeswehr (armata germană), au declarat pentru Bloomberg persoane familiarizate cu această chestiune, care au cerut să rămână anonime.

Purtătorii de cuvânt ai SPD şi CDU au refuzat să comenteze. Merz a promis să majoreze investiţiile în armata germană pentru a contracara agresiunea rusă, însă planurile sale au întâmpinat probleme după ce partidele extremiste şi-au asigurat o minoritate de blocaj în viitorul parlament.

Cu mai puţin de două treimi din locuri, partidele tradiţionale nu au voturile necesare pentru a reduce limitele constituţionale privind împrumuturile guvernamentale. Dar acestea ar putea evita acest lucru prin supunerea la vot înainte ca noul legislativ să se întrunească pentru prima dată pe 24 martie.

Câştigătorul alegerilor federale din Germania este presat să acţioneze rapid în domeniul apărării, iar restul Uniunii Europene se grăbeşte să răspundă ambiţiei lui Donald Trump de a forţa o soluţionare rapidă a războiului din Ucraina. Trump a vorbit deja cu Vladimir Putin din Rusia şi este aproape de a ajunge la un acord cu Kievul privind resursele naturale, iar oficiali de la Washington au declarat că doreşte ca naţiunile europene să îşi asume responsabilitatea de a garanta securitatea viitoare a Ucrainei.

Una dintre ideile discutate în Germania ar fi aprobarea unui fond special pentru noile cheltuieli militare şi pentru ajutorul acordat Ucrainei, au declarat sursele Bloomberg. Alte opţiuni ar fi extinderea fondului existent de 100 de miliarde de euro sau adaptarea aşa-numitei frâne a datoriilor astfel încât să permită cheltuieli mai mari pentru apărare. Oricare dintre aceste opţiuni ar necesita o supermajoritate de două treimi din parlamentari, lucru mai dificil de obţinut în noul legislativ în condiţiile în care AfD şi Die Linke au obţinut mai multe voturi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Olaf Scholz a evocat posibilitatea convocării parlamentului pentru o sesiune de urgenţă, declarând reporterilor luni că o mişcare similară a avut loc în 1998, când Germania a trebuit să ia decizii cu privire la războiul din fosta Iugoslavie.

„Este un eveniment rar ca parlamentul să se reunească din nou – dar nu ar fi prima dată când se întâmplă”, a spus Scholz.

Propunerea a fost prezentată public de vicecancelarul Robert Habeck, din partea Verzilor, în cadrul unei conferinţe de presă la Berlin. Habeck, care este şi ministru al economiei, a declarat că decizia îi revine acum lui Merz.

#Germania #militari #Olaf Scholz

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.