Germania va reporni centralele electrice pe cărbune și păcură, ca să acopere golul lăsat de lipsa gazului rusesc. Este vorba de 16 centrale, care erau închise și oprite. Pentru alte 11, care încă funcționau, au fost prelungite autorizațiile. Cancelarul Olaf Scholz a spus sâmbătă, 16 iulie curent, că decizia a fost luată cu „inima grea”, că este doar una temporară și că obiectivele Germaniei în privința climei rămân în vigoare.

Aproape 45 la sută din electricitatea Germaniei este produsă prin arderea de combustibili fosili – cărbune sau gaz.

„Faptul că acum, temporar, din cauza atacului brutal al Rusiei în Ucraina, trebuie să folosim unele centrale electrice pe care le scosesem din uz este amar. Dar este numai pentru puțin timp”, a declarat cancelarul german.

În schimb, guvernul de la Berlin – care îi are în componență pe ecologiști – nu vrea să extindă autorizațiile de funcționare, care expiră la finalul anului, pentru cele trei centrale nucleare în funcție, deși acestea sunt mult mai puțin poluante.

Cu toate acestea, cancelarul german susține că Germania își păstrează țintele de combatere a crizei climatice. „Noi abia am început şi vrem să facem acum tot ce putem pentru a combate criza climatică”, a transmis Scholz în mesajul său săptămânal.

Potrivit cancelarului, Germania mizează pe extinderea folosirii energiilor regenerabile.

„Energia eoliană pe mare, pe uscat, energia solară, biomasa: avem nevoie de toate acestea pentru a produce electricitate şi a putea produce hidrogen, ca să avem un viitor industrial fără emisii de CO2. Până în 2045 vrem să atingem acest obiectiv. După ce au fost adoptate deja primele legi în acest sens. urmează să fie adoptate şi mai multe anul acesta. Germania este una dintre cele mai de succes ţări industrializate şi în zilele noastre aceasta înseamnă că noi avem şi multe emisii de CO2. De aceea, trebuie să depunem un efort special şi noi vom depune acest efort”.

Scopul, a subliniat el, este acela ca Germania să fie una dintre primele ţări cu neutralitate în emisiile de CO2 şi în acelaşi timp să fie competitivă pe plan global.

#ecologie #gaz #Germania #Olaf Scholz

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.