Germania va reporni centralele electrice pe cărbune și păcură, ca să acopere golul lăsat de lipsa gazului rusesc. Este vorba de 16 centrale, care erau închise și oprite. Pentru alte 11, care încă funcționau, au fost prelungite autorizațiile. Cancelarul Olaf Scholz a spus sâmbătă, 16 iulie curent, că decizia a fost luată cu „inima grea”, că este doar una temporară și că obiectivele Germaniei în privința climei rămân în vigoare.

Aproape 45 la sută din electricitatea Germaniei este produsă prin arderea de combustibili fosili – cărbune sau gaz.

„Faptul că acum, temporar, din cauza atacului brutal al Rusiei în Ucraina, trebuie să folosim unele centrale electrice pe care le scosesem din uz este amar. Dar este numai pentru puțin timp”, a declarat cancelarul german.

În schimb, guvernul de la Berlin – care îi are în componență pe ecologiști – nu vrea să extindă autorizațiile de funcționare, care expiră la finalul anului, pentru cele trei centrale nucleare în funcție, deși acestea sunt mult mai puțin poluante.

Cu toate acestea, cancelarul german susține că Germania își păstrează țintele de combatere a crizei climatice. „Noi abia am început şi vrem să facem acum tot ce putem pentru a combate criza climatică”, a transmis Scholz în mesajul său săptămânal.

Potrivit cancelarului, Germania mizează pe extinderea folosirii energiilor regenerabile.

„Energia eoliană pe mare, pe uscat, energia solară, biomasa: avem nevoie de toate acestea pentru a produce electricitate şi a putea produce hidrogen, ca să avem un viitor industrial fără emisii de CO2. Până în 2045 vrem să atingem acest obiectiv. După ce au fost adoptate deja primele legi în acest sens. urmează să fie adoptate şi mai multe anul acesta. Germania este una dintre cele mai de succes ţări industrializate şi în zilele noastre aceasta înseamnă că noi avem şi multe emisii de CO2. De aceea, trebuie să depunem un efort special şi noi vom depune acest efort”.

Scopul, a subliniat el, este acela ca Germania să fie una dintre primele ţări cu neutralitate în emisiile de CO2 şi în acelaşi timp să fie competitivă pe plan global.

#ecologie #gaz #Germania #Olaf Scholz

Termenul în care investitorii pot depune cereri pentru participarea la licitațiile de privatizare a patru întreprinderi de stat a fost extins până la 19 octombrie 2026. Este vorba despre Hotelul „Zarea”, Întreprinderea experimentală chimică „Izomer”, Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința” și Editura Didactică de Stat „Lumina”, anunță Agenția Proprietății Publice (APP). Termenul inițial urma să expire la 19 august. Decizia de prelungire a fost luată după ce premierul Vasile Tofan a solicitat examinarea posibilității extinderii perioadei pentru ca mai mulți investitori să poată analiza documentele și activele scoase la vânzare.

Până la 14 august, APP a înregistrat interes din partea a 13 potențiali investitori. Cinci dintre aceștia s-au interesat de „Izomer”, patru de Hotelul „Zarea”, iar câte doi de „Știința” și „Lumina”. Până în prezent însă, nu a fost depusă nicio cerere oficială de participare la licitație.

Potrivit APP, persoanele interesate au mers la sediul instituției pentru a consulta dosarele de privatizare, iar unele dintre ele au vizitat și întreprinderile pentru a vedea activele și situația acestora.

Printre bunurile scoase la privatizare se află Hotelul „Zarea”, situat în centrul Chișinăului. Acesta are 137 de camere și un imobil cu 12 niveluri, care poate fi folosit pentru activități hoteliere, administrative, comerciale sau mixte. Prețul inițial este de 106 milioane de lei.

Întreprinderea experimentală chimică „Izomer” are un preț de pornire de 9,5 milioane de lei. Potrivit APP, patrimoniul imobiliar al întreprinderii oferă posibilități pentru reconversie și dezvoltarea unor proiecte noi.

Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința”, cu peste 65 de ani de activitate, este scoasă la licitație la un preț inițial de 6,3 milioane de lei. Compania are activitate în domeniul manualelor, publicațiilor științifice și cărților de patrimoniu.

Editura Didactică de Stat „Lumina”, care activează de aproximativ 60 de ani, are un preț inițial de 530 de mii de lei. Întreprinderea este specializată în manuale, materiale didactice și publicații și, potrivit APP, are posibilități de modernizare și dezvoltare a serviciilor digitale.

APP susține că prelungirea termenului ține cont atât de perioada estivală, cât și de timpul necesar investitorilor pentru a analiza documentația, a evalua activele și a decide dacă participă la licitații.

Anterior, premierul Vasile Tofan a vorbit despre necesitatea unei privatizări mai transparente a activelor statului care nu sunt administrate eficient. El consideră că banii obținuți din privatizare ar putea fi folosiți inclusiv pentru dezvoltarea pilonului II de pensii, fără majorarea contribuțiilor sociale.

Premierul a declarat că procesul trebuie să fie transparent, astfel încât cetățenii să aibă mai multă încredere în modul în care sunt valorificate bunurile statului. În viziunea sa, privatizarea ar trebui să înceapă cu active care nu sunt strategice, precum clădiri neutilizate sau terenuri lăsate în paragină. Ulterior, după recâștigarea încrederii publice, ar putea fi analizată și situația unor active strategice.