Germania va reporni centralele electrice pe cărbune și păcură, ca să acopere golul lăsat de lipsa gazului rusesc. Este vorba de 16 centrale, care erau închise și oprite. Pentru alte 11, care încă funcționau, au fost prelungite autorizațiile. Cancelarul Olaf Scholz a spus sâmbătă, 16 iulie curent, că decizia a fost luată cu „inima grea”, că este doar una temporară și că obiectivele Germaniei în privința climei rămân în vigoare.

Aproape 45 la sută din electricitatea Germaniei este produsă prin arderea de combustibili fosili – cărbune sau gaz.

„Faptul că acum, temporar, din cauza atacului brutal al Rusiei în Ucraina, trebuie să folosim unele centrale electrice pe care le scosesem din uz este amar. Dar este numai pentru puțin timp”, a declarat cancelarul german.

În schimb, guvernul de la Berlin – care îi are în componență pe ecologiști – nu vrea să extindă autorizațiile de funcționare, care expiră la finalul anului, pentru cele trei centrale nucleare în funcție, deși acestea sunt mult mai puțin poluante.

Cu toate acestea, cancelarul german susține că Germania își păstrează țintele de combatere a crizei climatice. „Noi abia am început şi vrem să facem acum tot ce putem pentru a combate criza climatică”, a transmis Scholz în mesajul său săptămânal.

Potrivit cancelarului, Germania mizează pe extinderea folosirii energiilor regenerabile.

„Energia eoliană pe mare, pe uscat, energia solară, biomasa: avem nevoie de toate acestea pentru a produce electricitate şi a putea produce hidrogen, ca să avem un viitor industrial fără emisii de CO2. Până în 2045 vrem să atingem acest obiectiv. După ce au fost adoptate deja primele legi în acest sens. urmează să fie adoptate şi mai multe anul acesta. Germania este una dintre cele mai de succes ţări industrializate şi în zilele noastre aceasta înseamnă că noi avem şi multe emisii de CO2. De aceea, trebuie să depunem un efort special şi noi vom depune acest efort”.

Scopul, a subliniat el, este acela ca Germania să fie una dintre primele ţări cu neutralitate în emisiile de CO2 şi în acelaşi timp să fie competitivă pe plan global.

#ecologie #gaz #Germania #Olaf Scholz

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.