Germania va prelungi din nou controalele temporare la frontiere, a anunțat ministrul de interne, Alexander Dobrindt, făcând referire la o măsură menită să combată migrația ilegală. Inițial, controalele au fost introduse, pe o perioadă de șase luni, în data de 16 septembrie 2024.

În principiu, astfel de controale la frontierele interne sunt interzise în Spaţiul Schengen, dar în cazurile de ameninţări la adresa ordinii publice sau a securităţii, acestea sunt posibile pentru o perioadă de şase luni, cu prelungiri pentru o perioadă totală care nu depăşeşte doi ani.

„Aceasta este o măsură necesară până când protecţia frontierelor externe (ale UE) este operaţională”, a explicat Dobrindt, scrie g4media.ro.

Noul guvern federal german condus de cancelarul Friedrich Merz, alcătuit din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) împreună cu filiala sa bavareză Uniunea Creştin-Socială (CSU) şi Partidul Social-Democrat (SPD) de centru-stânga al fostului cancelar Olaf Scholz, şi-a stabilit printre priorităţi combaterea migraţiei ilegale, un obiectiv urmărit în această acţiune fiind şi acela de a opri ascensiunea formaţiunii de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). Una dintre măsurile anti-migraţie ale noului guvern este respingerea la graniţe a migranţilor clandestini, „cu excepţia grupurilor vulnerabile, precum copiii şi femeile gravide”, chiar dacă aceştia cer azil.

Măsura controversată a provocat tensiuni şi cu Polonia, care acuză Berlinul că a trimis înapoi un număr mare de migranţi şi care a reintrodus temporar la rândul său controale la frontiera cu Germania la începutul lunii iulie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform cifrelor Ministerului german de Interne, un total de 9.254 de persoane au fost respinse la frontiere între 8 mai şi 31 iulie.

Germania va organiza, de asemenea, noi zboruri pentru expulzarea altor cetăţeni afgani, a declarat Dobrindt, după ce a trimis 81 de condamnaţi afgani înapoi în ţara lor la mijlocul lunii iulie, o a două măsură de acest gen din vara anului 2024.

#controale #frontiere #Germania

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.