Ghimpu, Roșca sau Șalaru! Voronin vorbește răspicat cine din cei 3 unioniști a fost „pionierul renașterii” în Moldova

Unionismul în Republica Moldova a prins contur imediat după obținerea independenței, fapt pentru care liderul PCRM, Vladimir Voronin, a decis să spună cine totuși a fost acel „pioner al renașterii” acestui curent în Republica Moldova.

Deși, „drugul” (prietenul) lui Vladimir Voronin, liberalul, Mihai Ghimpu permanent s-a declarat unicul și cel mai înverșunat unionist, liderul PCRM susține contrariul.

„Ce păcat puteți să-i lipiți lui Roșca și drugului meu (prietenului meu) Mihai Ghimpu? Orice păcat, dar numai nu că au fost agenții cuiva. Au avut ei relații cu românii, că românii tot timpul caută pe cineva care să-i sprijine cu românismul lor, dar pionierul renașterii a fost, sincer, Anatol Șalaru”, a declarat Vladimir Voronin în cadrul unui interviu realizat de jurnalistul, Pavel Păduraru, în 2019, însă pe care l-a dat publicității abia acum, în 2022, fiind plasat de către portalul de știri jurnal.md.

Totodată, Voronin a explicat cum l-a cunoscut prima dată pe Iurie Roșca, el fiind în funcția de ministru de Interne în acea perioadă, iar primul – conducător al unui cenaclu.

„În 1989, când am venit ministru, la Teatrul Verde avea loc cenaclul „Mateevici”, pe care-l conducea Șalaru. Eu trebuia să știu despre ce pregătesc ei, pentru că, mă rog, să fie ordine publică. Am fost și am participat și la ședința Consiliului Național, cum se numea el atunci, la Uniunea Scriitorilor. Și prima dată l-am văzut acolo pe pațancikul ista (n.r. tânărul ăsta) tinerel, așa simpăticuț, pe Iurie Roșca. Dar vedeți că orice om, în anii lui de viață, poate să se maturizeze și să treacă și așa, și așa. Țineți minte, după ce am venit noi la guvernare, în 2001, corturile dintre Președinție și Parlament? Noaptea ei dansau acolo. Și-au pus электростанция (stație electrică – n.a.) lor într-un automobil și aveau energie, că noi am zis: ну их нафиг să le dăm energie ca să protesteze. Tineret, mă rog, și aveau discotecă acolo, iar dimineață dormeau. Eu la 7 eram la Președinție și deschideam corturile, și ziceam: „Băi, alo! Voi ce, ați venit aici să dormiți? Ia săriți repede în sus și strigați: JOS VORONIN!”. Și ei se uitau din палаткэ (cort – n.a.), dar eu mergeam mai departe. Și când să intru în Președinție, venea aista și strigau: „Jos Voronin!”. Și eu ziceam: „Vedeți, bravo! Iată așa în toată dimineața să mă salutați”. Măi, suntem oameni, dar Roșca n-a mers la violență în niciun caz și a fost corect. Dacă și-a schimbat viziunile sub influența lui Dughin, îl privește”, a spus Voronin.

Precizăm că, interviul realizat de jurnalistul Pavel Păduraru în 2019 era planificat pentru a fi inclus într-o carte a sa, însă, între timp se pare că s-a schimbat planuri și a da publicității interviul.

#Iurie Rosca #Mihai Ghimpu #unionist #Vladimir Voronin

Psihologii care activează în instituțiile de învățământ general și profesional tehnic vor dedica aproape jumătate din timpul de lucru activităților directe cu elevii – între 18 și 20 de ore pe săptămână – potrivit unui proiect de regulament supus consultărilor publice, transmite IPN.

În învățământul general, psihologii vor avea un program de lucru de 35 de ore pe săptămână, dintre care 18 ore vor fi dedicate asistenței directe acordate elevilor: evaluări psihologice, consiliere individuală și de grup, activități de prevenție și dezvoltare personală. Celelate 17 ore vor fi destinate colaborării cu cadrele didactice și părinții, implicării în consilii pedagogice și comisii metodice, dar și pregătirii metodologice și conlucrării intersectoriale.

În învățământul profesional tehnic, programul săptămânal al psihologului este de 40 de ore, din care 20 vor fi dedicate activităților directe cu elevii.

Proiectul supus consultărilor publice urmărește să clarifice atribuțiile și responsabilitățile psihologului școlar, precum și să stabilească standarde minime pentru spațiile de lucru și să consolideze colaborarea cu alte servicii de sprijin educațional și social.

Ministerul Educației și Cercetării motivează elaborarea acestui document prin necesitatea unei reglementări unitare, în contextul în care activitatea psihologilor se bazează în prezent pe acte dispersate.

Potrivit proiectului de regulament, cabinetul psihologic trebuie să fie un spațiu dedicat, separat de alte activități educaționale, care să asigure intimitate, confort și confidențialitate. Amenajarea spațiului trebuie să permită atât consilierea individuală, cât și lucrul cu grupuri mici de elevi.

Proiectul mai prevede că psihologii trebuie să dețină studii superioare în domeniul psihologiei sau psihopedagogiei, corespunzătoare nivelurilor 6 sau 7 ale Cadrului Național al Calificărilor. Aceștia vor fi angajați prin concurs.