Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a susținut eforturile guvernului său de a strânge cinci miliarde de euro de la bănci în acest an, argumentând că sectorul bancar a beneficiat consistent de pe urma condițiilor favorabile de pe piață, relatează Bloomberg.
„Dacă din profiturile de 44 de miliarde de euro din 2025, ele pun la dispoziția noastră aproximativ cinci miliarde de euro pentru a-i ajuta pe cei mai slabi din societate, atunci cred că putem fi mulțumiți și, la finalul zilei, și ele pot fi”, este citată Meloni într-un extras dintr-o carte viitoare a autorului Bruno Vespa.
Potrivit Agerpres, guvernul de la Roma a inclus în bugetul pentru acest an o serie de măsuri destinate colectării de fonduri suplimentare de la bănci, inclusiv majorarea impozitului pe profit și amânarea unor credite fiscale.
Profitabilitatea creditorilor italieni a crescut considerabil în ultimii ani, după ce Banca Centrală Europeană a abandonat politica dobânzilor negative. În 2023, o primă încercare a executivului de a impune taxe suplimentare asupra băncilor a generat turbulențe pe piețe, ceea ce a dus la retragerea rapidă a măsurii. Ulterior, guvernul a ajuns la un acord pentru înghețarea unei părți din creditele fiscale ale instituțiilor bancare, soluție descrisă de Meloni drept un succes, chiar dacă impactul asupra veniturilor băncilor rămâne limitat.
Disputa privind impozitarea băncilor a alimentat divergențe și în interiorul coaliției de guvernare. Liga, partidul naționalist de extremă dreapta, a adoptat o poziție dură față de instituțiile financiare, spre deosebire de partenerii mai orientați economic din Forza Italia. În weekend, liderul Ligii, Matteo Salvini, a avertizat că „orice plângeri suplimentare din partea băncilor ar reprezenta un miliard în plus pe care îl vom cere de la ele”.
Bugetul conceput de executivul Meloni vizează sprijinirea persoanelor cu venituri mici și a clasei de mijloc, măsuri care ar putea contribui la consolidarea susținerii politice a premierului înaintea următoarelor alegeri generale, programate cel târziu în 2027.
O reducere de două puncte procentuale a impozitului pe venit pentru o parte dintre contribuabilii cu venituri medii ar urma să coste nouă miliarde de euro pe o perioadă de trei ani, în timp ce statul preconizează să atragă aproximativ 11 miliarde de euro de la bănci în același interval.

