Bașcanul UTA Găgăuzia, ar trebui să înțeleagă că există diferență între impotență și neutralitate. Așa a comentat Ștefan Gligor, liderul Partidului Schimbării, declarațiile Irinei Vlah, care s-a arătat deranjată după ce în Republica Moldova au venit primele blindate „Piranha”, donate de Germania.

Irina Vlah a emis un mesaj video în care întreba guvenarea PAS de ce înarmează Armata Națională subliniind că astfel ar putea transforma conflictul înghețat din stânga Nistrului în unul „fierbinte”. După mai multe critici, Vlah a emis un nou mesaj în care precizează că „susține ideea de modernizare a Armatei Naționale, dar în contextul statutului de neutralitate al Republicii Moldova”.

„Mi-aș dori foarte mult ca Irina Vlah să înțeleagă că există diferență între impotență și neutralitate. Neutralitatea nu presupune impotență militară și imposibilitatea de a-ți apăra cetățenii de o eventuală intervenție. Republica Moldova are armată, dar este o armată mică, cu capacitate modestă. Am ignorat Armata timp de 30 de ani, în pofida faptului că noi am fost primii care trebuia să învățăm lecția. Din păcate nu am învățat-o. Doamna Vlah ar face bine să nu speculeze cu aceste lucruri. Ceea ce face ea, ține discursuri în limba română, îmi pare mie că este în campanie electorală”, a spus Ștefan Gligor în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV.

Cât privește speculațiile fostului consilier a lui Vladimir Putin, Andrei Illarionov, că trupele ruse ar putea fi desantate în Bugeac, în Ucraina, unde după o eventuală cucerire ar putea să avanseze spre Găgăuzia, apoi spre Transnistria și, în funcție de situație, ar putea încerca chiar să schimbe puterea în Republica Moldova, Ștefan Gligor amintește că Rusia a pierdut peste 20 de corăbii, inclusiv nava „Moscova”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ca rezultat Rusia și-a retras corăbiile de pe litoral și, cel puțin în actualele circumstanțe, este puțin probabilă ori chiar imposibilă dislocarea vreunui desant dinspre Marea Neagră.

#blindate #Irina Vlah #Stefan Gligor

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.