Bașcanul UTA Găgăuzia, ar trebui să înțeleagă că există diferență între impotență și neutralitate. Așa a comentat Ștefan Gligor, liderul Partidului Schimbării, declarațiile Irinei Vlah, care s-a arătat deranjată după ce în Republica Moldova au venit primele blindate „Piranha”, donate de Germania.

Irina Vlah a emis un mesaj video în care întreba guvenarea PAS de ce înarmează Armata Națională subliniind că astfel ar putea transforma conflictul înghețat din stânga Nistrului în unul „fierbinte”. După mai multe critici, Vlah a emis un nou mesaj în care precizează că „susține ideea de modernizare a Armatei Naționale, dar în contextul statutului de neutralitate al Republicii Moldova”.

„Mi-aș dori foarte mult ca Irina Vlah să înțeleagă că există diferență între impotență și neutralitate. Neutralitatea nu presupune impotență militară și imposibilitatea de a-ți apăra cetățenii de o eventuală intervenție. Republica Moldova are armată, dar este o armată mică, cu capacitate modestă. Am ignorat Armata timp de 30 de ani, în pofida faptului că noi am fost primii care trebuia să învățăm lecția. Din păcate nu am învățat-o. Doamna Vlah ar face bine să nu speculeze cu aceste lucruri. Ceea ce face ea, ține discursuri în limba română, îmi pare mie că este în campanie electorală”, a spus Ștefan Gligor în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV.

Cât privește speculațiile fostului consilier a lui Vladimir Putin, Andrei Illarionov, că trupele ruse ar putea fi desantate în Bugeac, în Ucraina, unde după o eventuală cucerire ar putea să avanseze spre Găgăuzia, apoi spre Transnistria și, în funcție de situație, ar putea încerca chiar să schimbe puterea în Republica Moldova, Ștefan Gligor amintește că Rusia a pierdut peste 20 de corăbii, inclusiv nava „Moscova”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ca rezultat Rusia și-a retras corăbiile de pe litoral și, cel puțin în actualele circumstanțe, este puțin probabilă ori chiar imposibilă dislocarea vreunui desant dinspre Marea Neagră.

#blindate #Irina Vlah #Stefan Gligor

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.