Draft-ul raportului Comisiei Europene care evaluează gradul de îndeplinire a acquis-ului comunitar al Republicii Moldova este un semnal destul de îngrijorător de la Bruxelles. Opinia a fost exprimată în cadrul emisiunii „Ora Expertizei”, informează jurnal.md.

Deputatul PAS Vasile Grădinaru a accentuat că draft-ul raportului Comisiei Europene, care arată că țara noastră înregistrează rezultate mai slabe decât Ucraina și Georgia în aplicarea legislației europene, reflectă situația din RM în mai 2022.

„Toți știu cine a guvernat până în 2021 și cum se mișcau într-o direcție total inversă decât cea a integrării europene. Desigur că după ani de zile de guvernare cu Plahotniuc, Dodon, Șor nu avea cum să avem o legislație aproape de cea europeană. După ce am preluat mandatul am început eforturile pe această dimensiune. S-a început războiul, iar două luni ne-am concentrat pe rezolvarea problemelor migrației, a efectelor economice, dar paralel ne ocupam și cu ajustarea legislației. Din mai până în prezent, practic la fiecare ședință se aprobau legi privind racordarea legislației la cea europeană”, a menționat Vasile Grădinaru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Noi am primit statutul de țară candidat la UE ca un anumit bonus, ca o încurajare ca să ne facem mai târziu temele pe acasă. Nu e nimic grav, dar e un semnal de la Bruxelles destul de îngrijorător. Am mai spus că la capitolul „lupta cu oligarhia”, Bruxelles-ul nu ne va da niciun fel de scadență, pentru că Republica Moldova este locul slab al Europeni, suntem Sicilia europeană. S-a promis o reformă combativă a justiției, dar vedem sentințe foarte dubioase date în ultimele săptămâni”, consideră analistul politic Roman Mihăieș.

Precizăm că, potrivit Ministerului de Externe, în toamnă, Comisia Europeană va publica și „pachetul de extindere”, care va conține și raportul de progres pe Republica Moldova.

„UE nu se mai joacă cu noi și noi trebuie să luăm în serios toate observațiile. Ei ne vor lăuda, dar ne vor bate la locul unde se merită, astfel ca noi să facem pași înainte”, a comentat jurnalistul Valeriu Saharneanu.

#integrare #UE

Modelul de afaceri al companiilor aeriene low-cost este pus la încercare de creșterea puternică a prețurilor la combustibil, iar unele dintre aceste companii se confruntă deja cu dificultăți financiare.

Potrivit unei analize AFP, citată de Agerpres, costurile ridicate ale kerosenului afectează în special transportatorii care operează cu marje reduse și depind de menținerea unor cheltuieli cât mai mici.

Directorul Transavia France, Olivier Mazzucchelli, spune că, în actualele condiții, rentabilizarea companiei este „practic imposibilă”, chiar și atunci când gradul de ocupare al avioanelor este foarte ridicat. Faptul că Transavia face parte din grupul Air France-KLM îi oferă însă un anumit sprijin financiar.

Alte companii sunt mai vulnerabile. În Statele Unite, Spirit Airlines, care se confrunta de mai mulți ani cu probleme financiare, a intrat în faliment în mai 2026. În septembrie, compania letonă Air Baltic a cerut protecția prevăzută de legislația americană privind falimentul. Compania își construise bugetul pentru 2026 pornind de la un preț al kerosenului de 685 de dolari pe tonă, în timp ce în Europa prețul a depășit 1.500 de dolari.

Probleme sunt raportate și la AirAsia, în Malaezia, Volotea, în Spania, și SpiceJet, în India. În cazul Volotea, compania ar urma să își reducă flota de la 44 la aproximativ 30-35 de aeronave și să negocieze restructurarea datoriilor.

Presiunea se resimte și pe piața americană. Potrivit firmei de consultanță OAG, capacitatea companiilor aeriene low-cost pe zborurile interne din Statele Unite a atins nivelul maxim în 2023 și a scăzut în fiecare an de atunci. Primele eliminate sunt, de regulă, rutele care aduc cele mai mici profituri.

Analiștii avertizează că operatorii mici și mijlocii, care dispun de rezerve financiare mai reduse, sunt cei mai expuși. John Grant, de la OAG, consideră că viitorul acestui model ar putea aparține în special companiilor suficient de mari pentru a avea o „masă critică” și rezerve financiare.

Și Ryanair, cel mai mare operator low-cost din Europa, a anunțat la începutul lunii septembrie reducerea programului de zboruri pentru iarnă. Directorul general Michael O’Leary a avertizat că prețurile biletelor vor crește inevitabil dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate.

Potrivit declarațiilor sale pentru Financial Times, dacă petrolul s-ar menține în jurul valorii de 140 de dolari pe baril pentru o perioadă îndelungată, prețul mediu al unui bilet Ryanair ar putea ajunge la 80-90 de euro, față de aproximativ 50 de euro în prezent.

Astfel, perioada biletelor foarte ieftine pare să devină tot mai dificil de susținut, pe măsură ce combustibilul reprezintă o povară tot mai mare pentru bugetele operatorilor aerieni.