O capitală modernă, verde, curată și atractivă pentru tineri și turiști. Asta își doresc locuitorii orașului și a suburbiilor, care au participat la consultările publice pe marginea proiectului Strategiei de dezvoltare socio-economică și spațială durabilă a municipiului Chișinău. Prezentările au fost organizate de Primărie, în perioada zilelor 16 – 19 mai.

Cetățenii au vorbit despre problemele care trebuie să fie soluționate cât mai curând și au venit cu propuneri pentru a îmbunătăți Strategia. Oamenii au solicitat să fie prevăzute piste pentru bicicliști în tot Chișinăul; să fie renovate fațadele, scările și curțile blocurilor vechi; să fie deschise mai multe grădinițe; să fie reorganizat transportul public și să apară rute noi de autobuz care leagă suburbiile de capitală; să fie create centre de activități pentru copii, tineri și bătrâni în toate sectoarele Chișinăului și în fiecare suburbie.

Prezentările au avut loc în format hibrid. Autorii proiectului, reprezentanții companiei „Master’s Plan” din Moscova, Federația Rusă, au participat online. Aceștia, împreună cu mai mulți reprezentanți ai Primăriei Chișinău, au răspuns la întrebările cetățenilor.

Autoritățile municipale au fost reprezentate de viceprimarii Ilie Ceban, Olga Ursu și Angela Cutasevici, arhitecta șef Svetlana Dogotaru și șeful Direcției Asistență Juridică, Valerii Bogdan. Funcționarii au accentuat importanța Strategiei, care va stabili direcțiile principale de dezvoltare a municipiului și domeniile în care se va investi mai mult, astfel încât Chișinăul să devină mai sigur, mai curat și mai confortabil pentru locuitori.

Printre prioritățile stabilite în document se numără dezvoltarea turismului, deschiderea mai multor hub-uri creative și IT în capitală, renovarea blocurilor și a curților vechi, amenajarea mai multor parcări auto și reorganizarea transportului public prin divizarea strictă a acestuia în transport urban și suburban.

Strategia de dezvoltare socio-economică și spațială durabilă a municipiului Chișinău prevede proiectele de modernizare a capitalei și a suburbiilor, care ar putea fi implementate până în 2030. Documentul a fost elaborat gratuit de către experții din cadrul companiilor „Master’s Plan” din Rusia și „Cushman & Wakefield” din Austria și a fost supus anterior consultărilor publice cu experți. Înainte ca să fie aprobată, Strategia urmează a fi completată cu propunerile relevante ale experților și a cetățenilor.

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.