Zece fermieri din Republica Moldova au beneficiat de granturi în cadrul Programului AGGRI și au reușit să mobilizeze investiții în valoare totală de peste 17,3 milioane USD, din care 7,8 milioane USD reprezintă granturi oferite prin proiectul finanțat de Banca Mondială.

Potrivit Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, cu aceste resurse, fermierii au construit și modernizat ferme de bovine, amenajat gropi pentru dejecții, în conformitate cu standardele europene de mediu și au procurat bovinelor de rase înalte productive.

„Pe lângă beneficiarii deja contractați, alți 3 fermieri au fost selectați recent de Comisia de Evaluare și Selectare, aflându-se în etapa de semnare a contractelor de grant. Investițiile planificate de aceștia însumează 5,26 milioane USD, dintre care 2,09 milioane USD urmează a fi acoperite prin granturi AGGRI”, informează Ministerul Agriculturii.

Programul de granturi AGGRI reprezintă o componentă cheie a Proiectului „Investiții pentru Guvernanță, Creștere și Reziliență în Agricultură” (AGGRI), implementat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare prin Unitatea Consolidată pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agriculturii (UCIMPA), cu sprijinul Băncii Mondiale.

Proiectul, aflat în desfășurare până în anul 2029, continuă să creeze oportunități pentru fermierii din sectorul zootehnic, facilitând accesul la finanțare pentru investiții în ferme moderne, aliniate standardelor internaționale de bunăstare a animalelor și protecție a mediului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#agricultori #ferme #investitii #Ministerului Agriculturii #modernizare

Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA (CRS) avertizează asupra intensificării amenințărilor hibride rusești în Europa. România este prezentată drept țintă principală a acestor acțiuni.

Documentul se referă la activități de sabotaj, atacuri cibernetice, ingerințe politice și încălcări ale spațiului aerian, informează Antena3. Potrivit raportului, asemenea acțiuni pot afecta nu doar stabilitatea și securitatea țării, ci și infrastructura critică, dezvoltarea resurselor energetice offshore și alte interese comerciale strategice ale României.

Autorii afirmă că asemenea operațiuni s-au intensificat atât ca număr, cât și ca gravitate, în timp ce Rusia folosește aceste tactici pentru a submina sprijinul european pentru Ucraina și pentru a destabiliza sau complica un răspuns european unitar la politicile și acțiunile Moscovei.

În document se mai arată că România și Bulgaria s-au fi confruntat cu o intensificare a amenințărilor hibride rusești începând din 2022. Printre acțiunile atribuite rușilor se numără inclusiv bruiajul GPS în Marea Neagră, dar și campaniile de dezinformare.

Cu referire la sabotaj, se precizează că în 2025, autoritățile române din domeniul informațiilor au anunțat că au dejucat o operațiune de sabotaj care viza infrastructura critică și au făcut conexiunea între suspect și „o rețea extinsă de sabotori care vizează țări europene, controlată prin intermediari de serviciile secrete ruse”. Într-un dosar penal aflat în desfășurare, suspectați sunt doi cetățeni ucraineni, care ar fi fost recrutați și coordonați de serviciile speciale ale Kremlinului.

Analiza indică că Moscova folosește războiul hibrid pentru a testa reacția statelor vizate și pentru a le consuma resursele, în timp ce oficialii NATO, UE și ai SUA consideră că intensificarea acestor acțiuni este legată cel puțin parțial de sprijinul occidental pentru Ucraina și de încercarea Moscovei de a slăbi unitatea transatlantică.

Relatând despre dezinformare, autorii notează că Rusia vrea să creeze un climat de incertitudine și anxietate în societatea românească, să fragmenteze coeziunea societății românești, erodeze încrederea în alianța NATO și instituțiile UE și să slăbească sprijinul pentru Ucraina.

#atacuri rusești #congres SUA #raport #razboi hibrid #Romania #Rusia