Depresia și anxietatea sunt problemele de sănătate mintală cu care se confruntă cel mai des adolescenții din Republica Moldova. Aceștia pot primi suport în cadrul Centrelor Comunitare de Sănătate Mintală.

În Republica Moldova, depresia, anxietatea și tulburările de comportament se numără printre principalele afecțiuni în rândul adolescenților. Aproape 10.000 de copii și tineri cu vârsta de până la 18 ani sunt diagnosticați cu probleme de sănătate mintală și comportament. Potrivit specialiștilor, consecințele ignorării anumitor dificultăți emoționale care apar în această perioadă se pot resimți pe parcursul vieții adulte. Jumătate dintre toate tulburările de sănătate mintală la maturi debutează înainte de 14 ani, dar majoritatea cazurilor nu sunt detectate și, respectiv, nu pot fi tratate la timp.

Potrivit studiilor, numeroși factori au un impact negativ asupra bunăstării și sănătății mintale a adolescenților. Violența, sărăcia, stigmatizarea, excluderea și traiul în medii fragile pot crește riscul de a dezvolta anumite tulburări.

„Adolescența este o etapă a vieții care vine cu multe provocări. Tinerii își afirmă în mod deplin nevoia de autonomie, identitate de sine, intimitate și explorare, uneori în pofida comportamentelor de protecție, monitorizare și supraveghere ale părinților și profesorilor. Uneori, în această perioadă, adolescenții pot experimenta anumite comportamente riscante, cum sunt consumul de droguri şi alcool, dependența de ecrane, comportamente de autovătămare, agresivitate. Tocmai din acest motiv este important ca între copii și părinți să existe încredere și o bună comunicare, iar în cazul apariției anumitor simptome îngrijorătoare – să se apeleze la un specialist în sănătate mintală”, a declarat Olga Jalbă, psiholog, psihoterapeut, coordonatoarea Centrului Comunitar de Sănătate Mintală Orhei.

La nivel mondial, unul din șapte copii cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani are o problemă de sănătate mintală. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, printre cele mai răspândite sunt tulburările de anxietate, care afectează circa 3,6% dintre adolescenții cu vârste cuprinse între 10 și 14 ani și 4,6% dintre cei cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani. Depresia apare la 1,1% dintre adolescenții cu vârste cuprinse între 10-14 ani și la 2,8% dintre cei cu vârste cuprinse între 15-19 ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Adolescenții cu probleme de sănătate mintală se simt copleșiți de tristețe, frică, anxietate, neliniște, furie, frustrare, vinovăție, iritare, rușine. Totodată, spre anumite dificultăți indică modificările semnificative și nejustificate ale rutinelor de hrană și somn, precum și schimbarea bruscă și nejustificată a stării emoționale, renunțarea la activități care odinioară aduceau plăcere, renunțarea la igiena personală, agitație constantă, opoziționism în legătură cu orice, verbalizări explicite ale suferinței, plâns facil.

„Studiile ne arată că adolescenții trec mai ușor prin adolescență dacă relația cu părinții sau măcar un adult de încredere este caldă, prietenoasă și bazată pe afecțiune, stabilă, consecventă și predictibilă. Întrucât consecințele nerezolvării problemelor de sănătate mintală se pot extinde sau agrava la vârsta adultă, părinții sunt îndemnați să acorde atenție simptomelor pe care le pot prezenta copiii lor. În caz de necesitate, e important să apelați la specialiștii Centrelor Comunitare de Sănătate Mintală sau la Centrele de Sănătate Prietenoase Tinerilor, care își desfășoară activitatea în fiecare raion al țării”, a adăugat Olga Jalbă.

În Republica Moldova există 40 de Centre Comunitare de Sănătate Mintală, unde oricine trece prin perioade dificile poate beneficia în mod gratuit și confidențial de consiliere, asistență medicală, reabilitare psihosocială, sprijin și mediere în relațiile cu familia și comunitatea. Adresele și numerele de telefon ale fiecărui centru pot fi găsite pe site-ul www.sanatate-mintala.md.

#anxietate minori #depresie copii #sanantate mintala minori

Kaja Kallas, șefa diplomației europene, susține că Uniunea Europeană ar trebui să interzică comerțul cu așezările israeliene din Cisiordania.

O interdicție la nivelul UE privind comerțul cu așezările israeliene ilegale ar reprezenta o „poziție de principiu” pe care ar trebui să o adopte Uniunea, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației UE, comparând așezările ilegale din Cisiordania cu ocupația Crimeei de către Rusia, potrivit POLITICO, relatează Mediafax.

„Dacă luăm exemplul ocupării Crimeei, atunci a fost foarte clar: este ilegal, nu recunoaștem acest lucru, ceea ce înseamnă că oprim comerțul cu orice produse provenite din Crimeea”, a declarat Kallas într-un interviu acordat ziarului Irish Times și publicat vineri.

„Ar trebui să avem aceeași poziție de principiu, știm că este ilegal, toată lumea este de acord, așa că ar trebui să încetăm comerțul cu teritoriile ocupate”, a adăugat șefa diplomației europene.

Misiunea Israelului pe lângă UE și NATO a calificat aceste declarații drept „extrem de regretabile”.

„Mai ales astăzi, în ajunul Anului Nou evreiesc, este greu de crezut că [ea] ar face o paralelă directă între Zidul de Vest și Cartierul Evreiesc din Ierusalim și situația din Crimeea, indiferent de viziunea sa personală asupra lumii”, a declarat misiunea Israelului.

Kallas susține de mult timp sancțiunile comerciale

Kaja Kallas a susținut, timp de mai mult timp, eforturile statelor membre de a exercita presiuni asupra Comisiei Europene pentru interzicerea comerțului cu teritoriile ocupate ilegal de Israel.

Subiectul a devenit unul dintre punctele de dispută dintre Kallas și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în condițiile în care statele membre au poziții diferite asupra sancțiunilor împotriva Israelului.

Până acum, poziția fermă a Kajei Kallas nu a reușit să determine Comisia Europeană să propună o astfel de interdicție. În luna iulie, doar o minoritate dintre miniștrii de Externe ai UE au cerut Comisiei să propună măsuri pe care statele membre să le supună la vot.

Mai multe țări, printre care Olanda, Belgia și Suedia, au susținut restricții la nivelul întregului bloc. Republica Cehă a spus că se va opune oricăror noi sancțiuni, iar asta a împiedicat obținerea unanimității între statele membre.

Marți, opt țări din UE, printre care Franța, Spania și Irlanda, s-au alăturat Regatului Unit și Canadei pentru a impune sancțiuni comerciale asupra așezărilor israeliene.

„Toate statele membre ale UE sunt de acord că așezările israeliene din Cisiordania sunt ilegale în conformitate cu dreptul internațional”, a declarat Kallas după anunț.