În ultimii cinci ani, numărul studenților s-a înjumătățit, iar în ultimii doi ani, din cauza pandemiei de coronavirus, calitatea învățământului superior a avut mult de suferit. Declarațiile au fost făcute de rectorul Universității de Stat din Moldova, Igor Șarov, în cadrul unui interviu oferit pentru Europa Liberă.

Pentru a ridica calitatea învățământului este nevoie de a vaccina studenți și cadrele didactice. O altă cale de a readuce prestigiul cărții de altă dată este de a moderniza învățământul superior, iar acest lucru trebuie început prin reluarea cursurilor cu prezență fizică.

„A fost afectată calitatea educației și dacă mie cineva o să încerce să-mi demonstreze că învățământul la distanță și învățământul fizic este practic același lucru, categoric nu voi fi de acord. Nimeni și niciodată nu va putea să înlocuiască învățământul cu prezență fizică, nu este altceva decât o necesitate de a ne acomoda la moment și așa cum am făcut-o la nivelul învățământului general pe parcursul anului 2020, în care au fost aprobate diferite scenarii pentru învățământul general, instituțiile de învățământ profesional-tehnic, instituțiile de învățământ superior au activat mai mult timp la distanță din varii motive, pentru a nu supraîncărca orașul, pe de o parte, pe de altă parte, luând în considerare faptul că mulți se află în cămine din studenți, le dăm posibilitatea să nu supraîncărcăm nici căminele, a declarat Igor Șarov.

Rectorul USM a mai spus că în ultimii cinci ani, numărul studenților, practic s-a înjumătățit.

„Deci, suntem într-o scădere demografică pe parcursul ultimilor ani, de la 92 de mii de studenți, conform datelor din 2019, am scăzut la 52 de mii, timp de cinci ani, numărul de instituții de învățământ superior rămânând același. Este un semnal pentru noi? Sigur că este. Eu sunt un om venit din știință, fiecare reformă trebuie să se bazeze pe studii, avem studiile care au fost efectuate de Banca Mondială, de Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung. Fondul Monetar Internațional în anul 2018 a fost timp de jumătate de an cu o echipă impunătoare de experți care din februarie până în noiembrie 2018 au făcut o radiografiere a învățământului profesional-tehnic și a învățământului superior în care această necesitate este una stringentă. În ce măsură și cum va fi realizată este o problemă deja care trebuie să fie pusă pe agenda Ministerului Educației și Cercetării și eu sunt sigur că în această ordine de idei în direcția respectivă se lucrează”, a declarat Șarov.

#Igor Șarov #rector #Studenti #USM

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.