Parlamentul Greciei a adoptat, joi, 16 octombrie, un nou proiect de lege privind forța de muncă, care aduce modificări semnificative pentru angajați și angajatori. Printre acestea se numără posibilitatea ca ziua de lucru să fie extinsă până la 13 ore, precum și noi reglementări privind programul flexibil și orele suplimentare, transmite CNN Grecia.

Noul cadru prevede posibilitatea ca angajatul să lucreze până la 13 ore pe zi pentru același angajator, dacă acesta își dă consimțământul, ca o necesitate temporară, cu creșterea numărului de 3 ore suplimentare la 4 ore. Limita de 48 de ore pe săptămână, „plafonul” anual de 150 de ore pentru orele suplimentare și majorarea de 40% pentru orele suplimentare rămân.

Ce include ziua de muncă de 13 ore

Mai exact, prelungirea duratei zilnice de lucru de 13 ore pentru un angajator va include 8 ore plus 5 ore suplimentare, cu o majorare de 40% pentru acele ore în plus muncite. Potrivit Antena3.ro, săptămâna de lucru de 13 ore nu se va aplica zilnic pe tot parcursul anului, pentru că un angajat va putea lucra 13 ore pe zi pentru un total de 37,5 zile pe an.

Principalele modificări incluse sunt posibilitatea ca părinții să lucreze patru zile pe săptămână, pe tot parcursul anului, și extinderea beneficiilor de maternitate și paternitate la mai multe femei. De asemenea, regulamentul privind scutirea de impozite și netransferabilitatea beneficiilor parentale a primit comentarii pozitive. Cu toate acestea, săptămâna de lucru de 13 ore pentru același angajator a stârnit reacții.

Acest proiect care legiferează ziua de lucru de 13 ore a provocat în această țară haos. O grevă națională de 24 de ore a bulversat transportul feroviar și maritim din Grecia. Sindicatele denunță inițiativa guvernului și spun că executivul grec legiferează hiper-exploatarea, distrugând echilibrul dintre viața profesională și cea personală. După aprobarea legii, ar putea avea loc noi manifestații.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

”Într-o perioadă în care grecii lucrează mai multe ore decât media la nivelul Uniunii Europene, salariile sunt insuficiente, iar șomajul este în creștere”, a spus un parlamentar de stânga care s-a alăturat protestatarilor.

#13 ore #Grecia #proiect aprobat #zi de lucru

Procurorul din Bruxelles a tras un semnal de alarmă vineri privind o nouă serie de incidente armate legate de traficul de droguri în capitala belgiană și a lansat un apel la întărirea poliției judiciare pentru a destructura rețelele criminale, relatează AFP, transmite Agerpres.

„Sunt un procuror îngrijorat’, pentru că ‘oricine poate fi împușcat”, a declarat în fața presei procurorul Julien Moinil. Circa 170 de incidente armate au avut loc la Bruxelles din 2025, dintre care 69 în acest an.

În 2025, două persoane au fost ucise în urma acestor focuri de armă, din care majoritatea zdrobitoare este legată de traficul de droguri.

Acest nou val de incidente armate, trei în trei zile la sfârșitul lunii august, a vizat în special un comisariat de cartier, în care doi indivizi cagulați au tras cu mitraliere Kalașnikov.

Este vorba, în majoritatea acestor incidente, despre reglări de conturi între două bande criminale. ‘În mod manifest, ar exista un diferend și deci avem o dinamică de represalii’, a explicat el. Iar acest lucru nu se va opri atâta timp cât ‘capii de rețea’, care se află în multe cazuri peste hotare, nu vor fi arestați.

Anumiți șefi de bande se află de asemenea în închisoare, dar continuă să ordone atacuri armate din celulele lor, a mai denunțat magistratul. În acest punct el a făcut apel, încă o dată, la autorități, să doteze închisorile cu aparte de bruiaj ale telefoanelor mobile pentru a evita continuarea acestor activități criminale.

Este de asemenea indispensabilă întărirea poliției judiciare, chiar cea care are misiunea de a destructura aceste rețele, care dispun de o ‘mână de lucru’ abundentă și care poate fi ușor reînnoită.

Zeci de tineri francezi, minori în majoritate, sunt astfel recrutați de aceste rețele, în nordul Franței sau la Marseille, și justiția este adesea neputincioasă, chiar atunci când îi arestează. ‘S-a constatat deja acest lucru, dar acolo asta ia o amploare foarte îngrijorătoare’, a subliniat acest procuror, adăugând că s-a întâlnit deja cu omologii săi din Marsilia și Lille pentru a discuta despre acest subiect.

Un alt motiv de îngrijorare, autorii de delicte sunt străini fără formă de ședere legală. El a dat exemplul unei recente arestări a 20 de cetățeni străini, legați de traficul de droguri, „eliberați de Biroul pentru străini”. În 2025, poliția din Bruxelles a reținut 7.000 de persoane fără forme legale de ședere și peste 90% nu au avut de suferit din cauza acestui lucru.

‘Într-o țară care funcționează normal, o persoană care nu are un permis de rezidență și care vinde cocaină trebuie îndepărtată’, a afirmat el.

Cele două fenomene, străinii fără forme legale și minorii, le permit rețelelor criminale să dispună de ‘o mână de lucru uriașă’, a mai afirmat el.

Julien Moinil a tras un semnal de alarmă și anul trecut, după o altă serie de atacuri armate, și a cerut o întărire a mijloacelor judiciare, fără mult succes, după cum susține el. Poliției judiciare îi lipsesc peste 80 de anchetatori, susține el, făcând apel la stat, ca și anul trecut, să acopere acest deficit.