Grecia a finalizat un nou cadru de amenajare a teritoriului pentru sectorul turistic, care prevede reguli mai stricte pentru dezvoltarea în destinațiile deja suprasolicitate și, în același timp, stimulente pentru investițiile în regiunile mai puțin dezvoltate, notează Ekathimerini.

Potrivit autorităților elene, noul cadru vine să acopere un vid legislativ și instituțional important, care a persistat timp de mai bine de un deceniu. Revizuirea regulilor privind planificarea turistică era blocată din 2012, scrie Antena3.ro.

Varianta finală a textului încorporează modificări survenite în urma consultărilor cu actorii din piață, autoritățile locale și alte părți interesate. Surse guvernamentale au precizat că au fost introduse îmbunătățiri esențiale, fără a altera structura de bază a cadrului stabilit.

Ce obiective are planul

Totodată, planul urmărește stabilirea unor obiective pentru organizarea spațială sustenabilă a turismului, protejând totodată resursele naturale și culturale ale Greciei.

Zonele turistice sunt clasificate în funcție de intensitatea activității turistice, pe baza unor indicatori precum numărul de locuri de cazare raportat la suprafața teritorială și la populația stabilă, luând în calcul și caracteristicile geografice sau regimurile de protecție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Teritoriul țării este împărțit în cinci categorii, variind de la zone cu dezvoltare controlată până la zone destinate unei dezvoltări speciale și intensificate. Structura de zonare și limitele administrative ale localităților rămân neschimbe față de hărțile publicate în timpul procesului de consultare, revizuirile vizând în principal condițiile de construire, flexibilitatea operațională și stimulentele pentru dezvoltare.

Numărul turiştilor în unele hoteluri, limitat

În zonele supuse celei mai mari presiuni turistice, se aplică condiții stricte pentru construcția de noi unități hoteliere. De asemenea, există prevederi care încurajează modernizarea spațiilor de cazare existente, transformarea clădirilor tradiționale și a celor incluse în patrimoniul protejat în unități turistice, precum și dezvoltarea unor activități turistice specializate.

Cadrul normativ stabilește reglementări specifice pentru insule, acestea fiind împărțite în trei grupe în funcție de mărime. Pentru noile unități de cazare de pe insulele mai mici se aplică limite de capacitate, în timp ce pe insulițe și în zonele de coastă sunt impuse restricții de construcție. În ariile Natura 2000 sunt permise doar forme de turism cu impact redus asupra naturii, în conformitate cu planurile de gestionare și cu studiile de mediu.

Un element central al cadrului de reglementare este raportul obligatoriu privind evaluarea capacității de suport, necesar pentru anumite procese de planificare și proiecte turistice. Primele critici au venit din partea președintelui Federației Elene a Hotelierilor, Giannis Hatzis, care a afirmat că esența restricțiilor rămâne, în mare parte, neschimbată.

Se propune un sistem de rezervare pentru vizitatori

Conform planului de acțiune propus, vizitatorii ariilor protejate ar urma să utilizeze o platformă online pentru a rezerva o dată și un interval orar pentru vizită.

Numărul maxim de vizitatori admiși în fiecare sit ar urma să fie stabilit în urma unor evaluări ale capacității de suport, a precizat Koukourakis. Astfel de evaluări ar stabili câte persoane poate găzdui o zonă fără a exercita o presiune excesivă asupra mediului și infrastructurii acesteia.

Planul ar necesita cooperarea dintre Ministerul Mediului, administrația regională a Cretei și municipalitatea Kissamos.

„Există un plan de acțiune”, a declarat Koukourakis. „Cred că va fi gata anul viitor.”

#Grecia #reguli #restrictii #turism

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.