Bucureşti, 18 martie 2026. GREEN ENERGY EXPO & ROMENVIROTEC 2026, platforma numărul 1 din România pentru tehnologii dedicate comunităţilor sustenabile, a încheiat cea de-a treia ediţie cu un bilanţ care confirmă creşterea accelerată a evenimentului: peste 15.000 de vizitatori, 250 de companii expozante, o suprafaţă expoziţională dublă faţă de anul trecut şi de cinci ori mai multe evenimente organizate în cadrul târgului de instituţii şi organizaţii de profil.

Descrisă de expozanţi, parteneri şi vizitatori drept „o ediţie la superlativ” şi „o ediţie excelentă”, ediţia din acest an (3-5 martie) a reunit la ROMEXPO companii, autorităţi centrale şi locale, experţi şi reprezentanţi ai industriei, într-un format care a combinat tehnologia, dialogul instituţional şi oportunităţile concrete de business.

Evenimentul a debutat cu mesajul transmis de Preşedintele României, Nicuşor Dan, şi a continuat cu alocuţiunile oficiale susţinute de viceprim-ministrul Tánczos Barna, Diana Buzoianu, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Lia Olguța Vasilescu, Președintele Asociației Municipiilor din România, Mihaela Frăsineanu, Consilier de Stat, Cancelaria Prim-Ministrului, László Borbély, Consilier de Stat, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, Grigore Stratulat, Secretar de Stat, Ministerul Mediului, Republica Moldova, Irinel Ionel Scrioșteanu, Secretar de Stat, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii şi Gabriel Traian Ghilea, Subsecretar de Stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Prezenţa acestora a reconfirmat rolul strategic al GREEN ENERGY EXPO & ROMENVIROTEC în agenda dezvoltării sustenabile din România şi din regiune.

Unul dintre momentele centrale ale ediţiei a fost turul oficial al târgului, care a început la standul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor. Nouă agenţii din subordinea ministerului au fost prezente pe toată durata evenimentului, în contact direct cu expozanţii şi publicul. În acelaşi context, ministrul Diana Buzoianu a asistat la prezentarea soluţiilor tehnologice expuse şi a întâmpinat delegaţia celor 100 de primari din Republica Moldova, prezentă la târg pentru schimb de experienţă şi bune practici.

Turul oficial a inclus şi standul Asociaţiei Municipiilor din România, precum şi standul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, consolidând mesajul unui parteneriat real între administraţia publică, autorităţile locale şi mediul de afaceri pentru dezvoltarea oraşelor sustenabile.

Tot în cadrul ediţiei 2026 a fost lansat conceptul „Oraşul Viitorului”, un spaţiu experienţial care a recreat un bulevard al sustenabilităţii. Vizitatorii au putut vedea integrate într-un singur concept peste 2.500 de plante, sisteme de iluminat inteligent, treceri de pietoni inteligente, staţii de încărcare electrică, tehnologii pentru managementul deşeurilor şi al apei, precum şi soluţii pentru eficienţă energetică urbană.

Zona instituţională a avut, la rândul ei, un rol central. În Agora Instituţională, ministere, instituţii guvernamentale, ambasade, primării şi consilii judeţene au prezentat proiecte şi strategii dedicate dezvoltării oraşelor sustenabile până în 2050.

O noutate a ediţiei 2026 a fost şi prezenţa celor şase scene rezervate dialogului dintre instituţii, autorităţi locale şi industrie, unde au avut loc zeci de prezentări şi dezbateri aplicate, în care experţi ai instituţiilor publice au prezentat programe şi soluţii concrete şi au răspuns întrebărilor venite din partea participanţilor.

În paralel, cele 250 de companii expozante au prezentat tehnologii şi soluţii de ultimă generaţie pentru energie regenerabilă, smart city, managementul deşeurilor şi al apei, eficienţă energetică şi economie circulară. Dincolo de schimbul de expertiză, mai multe companii au anunţat contracte şi vânzări realizate direct în cadrul târgului, confirmând componenta puternică de business a evenimentului.

Comparativ cu ediţia din 2025, Green Energy Expo – Romenvirotec 2026 a înregistrat dublarea numărului de expozanţi, dublarea suprafeţei expoziţionale şi o creştere de cinci ori a numărului de evenimente organizate în cadrul târgului de instituţii şi organizaţii de profil.

Ediţia din 2027 va avea loc în perioada 2–4 martie, la ROMEXPO, Bucureşti.

#business #Green Energy #Romania #tehnologii

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.