Mulți dintre noi, atunci când preparăm ceaiul, stoarcem instinctiv pliculețul, convinși că astfel obținem o băutură mai tare și mai aromată. În realitate, acest gest banal poate transforma ceaiul într-un lichid amar și de calitate inferioară, avertizează specialiștii, scrie adevărul.ro.

Principala problemă este eliberarea excesivă de taninuri, substanțe naturale din frunzele de ceai responsabile pentru gustul astringent și culoare.

Atunci când ceaiul este lăsat la infuzat, taninurile se eliberează treptat, rezultând un gust echilibrat. Prin stoarcerea pliculețului, însă, aceste substanțe sunt forțate să se elibereze în exces, iar aroma fină este înlocuită de o amăreală puternică.

Experți ai Royal Society of Chemistry subliniază că presiunea mecanică distruge echilibrul gustului, iar ceaiul devine neplăcut și „aspru” la nivelul gurii.

Un alt efect negativ ține de sănătatea dinților. Taninurile sunt pigmenți naturali care se pot depune pe smalț, favorizând apariția petelor galbene sau maronii. Medicii stomatologi atrag atenția că stoarcerea pliculețului crește concentrația de acizi din ceai, ceea ce accelerează formarea plăcii dentare comparativ cu consumul normal.

În plus, există și riscul contaminării cu particule nedorite. Pliculețele de hârtie devin fragile în apă fierbinte și se pot rupe ușor atunci când sunt presate, eliberând praf de ceai sau fibre în băutură. Mai mult, unele pliculețe moderne, în special cele de tip „piramidă”, sunt fabricate din nylon sau PET. Un studiu publicat în revista Environmental Science & Technology arată că, sub acțiunea căldurii și a presiunii, acestea pot elibera miliarde de microparticule de plastic.

Specialiștii recomandă prepararea corectă a ceaiului fără stoarcerea pliculețului. Ceaiul negru ar trebui infuzat între trei și cinci minute, iar cel verde două-trei minute, timp suficient pentru extragerea naturală a aromelor. Pliculețul poate fi mișcat ușor în apă, dar fără a fi presat, iar la final este indicat să fie scos și așezat pe o farfurioară. Lichidul rămas în interior conține, de fapt, concentrația de amăreală care nu ar trebui să ajungă în ceașcă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ceai #greșeală

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.