Președinta Maia Sandu nu nu va promulga modificările Legii cu privire la avocatură, adoptate la ultima ședință a Parlamentului. Șefa statului anunță că a întors legea spre examinare, însă de aceasta se va ocupa următorul Parlament.

„Legea nr. 242/2025 pentru modificarea Legii cu privire la avocatură, în forma adoptată de Parlament, nu oferă soluții suficiente pentru problemele sistemice ale avocaturii, în special cele legate de integritate, transparență, meritocrație și asigurarea efectivă a accesului la justiție al cetățenilor”, explică șefa statului.

De asemenea, potrivit președintei, noul Parlament urmează „să revadă proiectul în dialog cu profesioniștii din domeniu, cu societatea civilă și cu partenerii europeni și să revină cu o lege, care să asigure deopotrivă independența profesiei”.

„O reformă serioasă înseamnă modernizarea instituțională a Uniunii Avocaților pentru a asigura mai multă transparență, eficiență și respectarea valorilor statului de drept, a promova meritocrația și egalitatea de șanse în accederea în profesie, precum și pentru a consolida un sistem de deontologie și etică profesională, funcțional și imparțial. Independența profesiei trebuie să meargă mână în mână cu responsabilitatea și integritatea”, a mai scris Maia Sandu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, în perioada 25-28 iulie, s-a desfășurat Congresul Avocaților din Moldova. La reuniunea de luni, 28 iulie, avocații au adoptat o rezoluție prin care condamnă modul în care au fost operate modificările la Legea cu privire la avocatură, prin amendamentul votat în lectura a doua, la data de 10 iulie, fără consultarea reprezentanților profesiei de avocat.

Potrivit avocaților, amendamentul respectiv modifică modelul de guvernare al profesiei, fiind contrar normelor internaționale privind exercitarea profesiei de avocat, la care Republica Moldova este parte.

Avocații au mai spus că, dacă Maia Sandu nu întoarce Legea în Parlament pentru reexaminare, aceștia vor continua protestul sub formă de grevă generală.

Mobilizare fără precedent la Congresul Avocaților: grevă generală

#avocati #lege #Maia Sandu #modificari #reexaminare

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.