Conducerea ANP ar putea fi audiată la Parlament, în contextul grevei foamei din Penitenciarul nr. 3-Leova. Declarațiile au fost făcute de Andrian Cheptonar, deputat PAS, în cadrul emisiunii Rezoomat de la Realitatea TV.

„Eu sunt de acord să invităm la Parlament conducerea ANP, și exact așa cum Ministerul Aparării a răspuns întrebărilor, eu vreau să aud poziția ANP-, cum ajung acele… Noi am discutat cu Poliția, Poliția de obicei trebuie să combată urmările acestor lucruri, Poliția nu răspunde de teritoriul penitenciarilor, dar ei trebuie să lucreze pe urmările infracțiunilor convenite de pe teritoriul penitenciarilor și eu sunt de acord cu colegul Berlinschi să aveam și audierea ANP-ului pe acest subiect”, a precizat Cheptonar.

Amintim că aproximativ 200 de deținuți de la Penitenciarul nr.3 – Leova ar fi intrat în greva foamei, după ce luni dimineața, 11 mai, a fost desfășurată o percheziție în instituție. În urma acestor acțiuni, mai multe bunuri ale pușcăriașilor ar fi fost deteriorate, iar aceștia ar fi recurs la automutilări.

Totodată, penitenciarul ar fi fost plasat într-un regim special pentru 30 de zile, cu restricționarea vizitelor și întrevederilor. Informațiile au fost publicate pe rețelele sociale.

Administrația Națională a Penitenciarelor a inițiat o anchetă internă la Penitenciarul nr. 3-Leova, după ce mai mulți deținuți au intrat în greva foamei. Totodată, în spațiul public au apărut informații privind presupuse cazuri de automutilare, însă acestea au fost respinse de instituție. Măsura vine după vizita efectuată luni, 19 mai, de conducerea penitenciarului, în contextul acțiunilor de consolidare a regimului de detenție și al măsurilor de sporire a siguranței instituționale, desfășurate începând cu 11 mai.

Anchetă internă la Penitenciarul nr. 3-Leova, după ce mai mulți deținuți au intrat în greva foamei

#conducerea ANP #greva foamei #penitenciar

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.